SCURTA ISTORIE A ASIGURARILOR

Asigurările se practică de timp îndelungat.
Aşa cum poate cunoaşteţi, primele forme de asigurare se practicau în Grecia Antică şi erau legate de procesiunea înmormântării. Romanii, de asemenea au avut pus la punct un sistem în care cei rămaşi în viaţă după decesul asiguratului primeau o anumită sumă de bani. Încă din acele timpuri se pare că era recunoscută grija oamenilor de a-şi asigura o înmormântare decentă, de a-şi proteja sănătatea, familia.
Asigurarea de viaţă pe care o cunoaştem astăzi a apărut mult mai târziu, respectiv la începutul secolului XVII, când devenise o necesitate ca atât viaţa căpitanului navei, cât şi încărcătura aflată la bordul ei să fie asigurate.
După cum vedeţi, necesitatea asigurării de viaţă şi a asigurării bunurilor a apărut în activitatea de transport maritim şi fluvial, unde riscurile erau maxime.
Această industrie a asigurărilor a cunoscut o dezvoltare rapidă. S-au format societăţi care promovau scheme de anuitate şi de protejare a vieţii, iar spre sfârşitul secolului XVIII, în anul 1774, Actul Asigurării de Viaţă cerea ca ofertantul să propună un “interes asigurabil” în viaţa asiguratului, pentru ca practicarea jocurilor de noroc să fie stăpânită şi redusă. Până atunci oamenii obişnuiau să parieze pe durat de viaţă aşteptată a unor personalităţi binecunoscute şi chiar pe rezultatul războaielor.
Notă: Anuitate înseamnă că deţinătorul poliţei de asigurare de viaţă primeşte la intervale regulate, după o anumită perioadă bine determinată, o sumă fixă de bani
Prima societate din lume care a recunoscut nevoia de a grada primele în funcţie de vârstă şi de a cuantifica şi extinde riscurile potenţiale, a fost Equitable Life în 1762, companie care funcţionează şi în prezent în Marea Britanie.
Industria asigurărilor şi-a intrat practic în drepturi în secolul XIX, după revoluţia industrială, multe dintre companiile care poartă acum nume familiare fiind înfiinţate în acea perioadă.
În ultimii ani acest domeniu al asigurărilor a suferit schimbări importante ca urmare a complexităţii crescânde a vieţii într-o eră tehnologică care a adus permanent noutăţi, cu pieţe care au apărut brusc sau pieţe globale. Natura acestor schimbări implică:
- modificări în cadrul companiilor de asigurări;
- modificări intervenite în piaţa de asigurări.
Nu a fost niciodată mai necesar ca astăzi să înţelegem importanţa asigurărilor şi rolul pe care îl joacă în viaţa noastră. Este o temă care merită cu adevărat să ocupe un loc important în topul priorităţilor cu care ne confruntăm în aceste vremuri marcate de schimbare şi nesiguranţă economică.
Asigurarea ne protejează în cazul apariţiei unor evenimente neaşteptate, cum ar fi accidente de maşină sau boli, pierderea slujbei sau moartea prematură. Ea poate fi un mod comod de economisire şi investiţie. De exemplu: asigurarea este deosebit de preţioasă în crearea unor rezerve de pensii în cazul în care cu toţii trăim mai mult, iar siguranţa slujbei pe care o avem este tot mai precară.
Asigurarea are în vedere riscurile potenţiale şi modul în care să ne protejeze împotriva evenimentelor nedorite. În acest context, să fim asiguraţi pare o idee bună. Primele de asigurare nu sunt în general prea mari, chiar dacă nivelul lor a crescut în ultimii ani. Plata acestor prime ne asigură în cazul în care avem probleme, cum ar fi: incendierea casei, un accident de maşină, un jaf; costurile relative ale pagubelor suferite fiind acoperite de asigurare. Aceste cheltuieli vor fi acoperite din fondurile pe care companiile de asigurări le acumulează sub forma primelor plătite de asiguraţi, care sunt astfel protejaţi de accidente. Întrucât doar câţiva suferim o pierdere sau o pagubă în acelaşi timp, majoritatea poate suporta costurile minorităţii, iar venitul provenit din investirea acestor fonduri poate fi utilizat în cazul unor eventuale catastrofe.
Asigurarea poate fi privită şi ca o recompensă atunci când venitul provenit din investiţii reprezintă pentru noi o restituire a economiilor cu profit în perioada de pensie. În acest mod vom fi recompensaţi pentru precauţia noastră de a economisi pentru zile negre, de a cumpăra o nouă casă, maşină sau de a ne asigura un venit la sfârşitul vieţii active.
În esenţă asigurarea ne furnizează opţiuni importante pentru a ne proteja pe noi şi viitorul nostru în cazul unor evenimente neprevăzute şi tragedii şi mai mult ne oferă serviciile necesare pentru economisire şi investiţie utilă, odată cu pensionarea. Economia de asigurare este vitală în acest context. Alegerea ne aparţine. De aceea să nu ignorăm factorii de risc potenţiali.
Poate că pentru noi românii, care mai avem încă probleme cu mentalitatea, este mai greu să luăm o decizie fiindcă incultura noastră în asigurări ne aduce în situaţii tragi-comice. Întrebări de genul: ce sunt asigurările, care societăţi sunt bune, ce produse au, pe care să le aleg, pe ce durată, pe ce bani, cu ce beneficii, pot părea fireşti dar un anumit grad de cultură ar îndepărta aceste nelinişti.
În occident există cultură adevărată în asigurări. Toată lumea are asigurări de viaţă, medicale, asigurări pentru maşină, pentru casă, firmele îşi asigură mărfurile şi bunurile. Asigurarea este ceva normal, firesc, face parte din cotidian.
De ce?
Pentru că occidentul are o cultură a dreptului de proprietate, iar proprietatea se apără juridic, dar şi prin prevenirea şi asigurarea eventualelor pagube.
Dincolo de tragi-comedia enunţată mai înainte, trebuie să observăm că totuşi încep să apară semne bune şi la noi. Societatea românească şi-a dezvoltat în ultimii 20 ani simţul proprietăţii, iar marile companii au intrat masiv pe piaţă, simţind potenţialul unei cereri în formare.
Cu cât vom înainta mai mult în economia de piaţă, cu atât va creşte şi nevoia de asigurări.