DESPRE ASIGURARILE DE VIATA

- Asigurari de viata traditionale –

Asigurarile de viata traditionale sunt asigurari care ofera clientilor garantii considerabile, de obicei un beneficiu fix garantat in caz de deces sau la maturitate. Asiguratorul trebuie sa acorde aceste garantii indiferent de costurile pe care le implica si sa ramâna solvabil, ca cerinta a clientului si a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. In acest caz asiguratorul trebuie sa investeasca cu precautie sporita, in special in obligatiuni guvernamentale sau alte instrumente de plata sigure.
Clientul beneficiaza astfel de produse sigure.
In prezent exista sute de tipuri de asigurari de viata, insa cele mai reprezentative si mai des folosite sunt urmatoarele:
Asigurarea de viata pe termen limitat – este cea mai simpla forma de asigurare de viata, se incheie pe o perioada determinata de timp si acopera doar riscul de deces. Asiguratul va plati periodic prima de asigurare, si, in schimbul acesteia, beneficiarul asigurarii va incasa suma asigurata la decesul asiguratului, conform contractului incheiat. Daca mediul economic avut in vedere este unul inflationist, suma asigurata poate fi protejata printr-o clauza speciala, ceea ce implica si adaptarea primei de asigurare. Ceea ce este caracteristic acestui tip de asigurare este faptul ca suma va fi platita beneficiarului doar daca decesul asiguratului intervine in perioada de valabilitate stabilita prin contract. Daca la expirarea contractului asiguratul este in viata, asiguratorul este exonerat de la orice obligatie de plata.
Acest tip de asigurare protejeaza asiguratul doar impotriva riscului de deces si nu ofera posibilitatea economisirii sau capitalizarii si de aceea primele de asigurare sunt mai mici decât la alte tipuri de asigurari de viata.
Asigurarea de viata pe termen nelimitat - acest tip de asigurare acopera riscul de deces al asiguratului pâna la o vârsta inaintata a acestuia (95,100 de ani de exemplu), conditia principala fiind ca primele de asigurare sa se plateasca pâna la vârsta pensionarii. Diferenta fata de asigurarea pe termen limitat consta in marimea primei de asigurare si in faptul ca, daca asiguratul implineste vârsta precizata in contract va primi suma asigurata actualizata.
Asigurarea mixta de viata - acest tip de asigurare este o asigurare cu capitalizare si deosebirea principala fata de celelalte doua tipuri prezentate este faptul ca acopera si riscul de supravietuire. Asiguratorul va plati la data expirarii contractului suma asigurata asiguratului, sau la data decesului asiguratului va plati suma beneficiarului mentionat in polita de asigurare. Astfel se acorda o protectie dubla (si fata de deces si fata de supravietuire), iar primele de asigurare platite de contractant sau de asigurat reprezinta o forma de economisire care poate fi valorificata la data expirarii contractului. Contractul de asigurare se incheie pe o perioada cuprinsa intre anumite limite (3 sau 5 si 60 sau 65 de ani), cu conditia ca aiguratul sa nu depaseasca in aceasta perioda o anumita vârsta (de obicei 75 de ani), iar cu cât perioada de asigurare este mai mare, cu atât este mai avantajos pentru asigurat (primeste mai multi bani), cât si pentru asigurator (foloseste o suma mare de bani pe o perioada indelungata). Primele de asigurare se stabilesc in functie de suma asigurata si exista posibilitatea renuntarii la contract si primirii valorii de rascumparare (care creste pe masura ce se apropie data la care expira contractul).
Asigurarea mixta redusa – presupune existenta posibilitatii de rambursare a primelor aferente riscului de supravietuire, ramânând la asigurator doar prima aferenta riscului de deces. In cazul in care, la expirarea perioadei de asigurare, asiguratul este in viata, el beneficiaza de suma asigurata, iar daca el decedeaza, asiguratorul va plati suma primelor de asigurare inregistrate pâna la momentul decesului la care, de regula se adauga si cota corespunzatoare participarii la profit pentru partea din rezervele matematice investite. La fel ca la asigurarea mixta de viata, si in acest caz suma asigurata este nelimitata, iar cel care hotaraste valoarea ei este contractantul asigurarii.
Asigurarea de tip student - are drept scop economisirea unor fonduri pentru peioada de studii a copiilor, chiar in conditiile in care beneficiarul nu ar supravietui in momentul inceperii acestora. Primele de asigurare vor fi platite de asigurat (parintele sau tutorele copilului) pâna la inceperea studiilor, urmând ca beneficiarul (copilul) sa intre in posesia rentelor la vârsta specificata in contract. Durata de plata a rentelor poate fi de 4 sau 5 ani, iar la optiunea asiguratului se poate plati suma integrala la inceputul studiilor, dar intr-o proportie de 90 – 95% din suma totala a rentelor pentru ca asiguratorul nu mai poate capitaliza sumele respective pe perioada de 4-5 ani stabilita in contract. Asiguratorul va plati chiar daca una dintre parti (asigurat sau beneficiar) va deceda, asumându-si obligatiile de plata a rentelor in cazul decesului asiguratului pe parcursul perioadei de asigurare sau transformând polita intr-o asigurare mixta de viata in cazul decesului beneficiarului. Daca decesul beneficiarului are loc in perioada de plata a rentelor, acestea vor fi incasate de catre asigurat ca o suma forfetara sau tot periodic. O astfel de asigurare se poate incheia pe o perioada stabilita de asigurator (minim 9,10 ani de obicei), in functie de numarul de ani pentru care se vor plati rentele.
Asigurarea de tip zestre – este asemanatoare cu asigurarea de tip student, deosebirea constând in faptul ca suma se va acorda copiilor drept zestre, in momentul casatoriei. Este o asigurare de tip dota, prin care se ofera protectie fata de riscul de deces al persoanei asigurate (parintele sau tutorele copilului), beneficiarul (coplilul) primind suma asigurata la implinirea unei anumite vârste sau atunci când se casatoreste. O alta deosebire fata de asigurarea de tip student este faptul ca suma asigurata se plateste integral si nu esalonat. In cazul decesului contractantului, copilul va beneficia de aceasta suma la termenul convenit, iar in cazul decesului beneficiarului, polita devine o polita de asigurare mixta.
Asigurarea pentru ipoteca - este acea asigurare realizata la cererea creditorului (de obicei o banca) atunci când se doreste cumpararea unei locuinte sau a unui teren. Din aceasta asigurare se vor acoperi sumele restante neplatite de catre debitor.
Asigurarea de renta
Printr-o asigurare de renta, asiguratorul plateste o indemnizatie periodica. In functie de perioada de plata a acesteia se disting :
1. renta cu rata fixa – caz in care indemnizatia de asigurare se plateste indiferent daca asiguratul mai traieste sau nu. In momentul in care incepe plata acestei rate fixe, este important daca asiguratul mai este sau nu in viata; ea se plateste pe o anumita perioada (un numar de ani).
2. renta viagera, caz in care, pentru primirea unei indemnizatii de renta viagera, asiguratul (sau, in cazul in care avem de-a face cu mai multi asigurati, cel putin unul dintre acestia) trebuie sa fie in viata. Asigurarea este incheiata pe “viata” asiguratului. O asigurare de renta viagera poate fi incheiata si in favoarea mai multor persoane. In astfel de situatii, la moartea unuia dintre asigurati, renta viagera se transfera asupra vietii celuilalt. Renta viagera se acorda in general trimestrial, mai rar lunar.
Exista si posibilitatea ca renta viagera sa se acorde anual, o data la sase luni sau lunar, cu consecinte in ceea ce priveste valoarea rentei viagere.
In cazul in care indemnizatia de renta viagera se acorda anual sau o data la sase luni, asiguratorul dispune de bani vreme mai indelungata si poate obtine profituri mai mari din investitii. In plus, are mai putine cheltuieli administrative; in cazul termenelor lunare, lucrurile stau invers.
In cazul asigurarii de renta viagera exista urmatoarele cazuri speciale :
- asigurarea de renta viagera cu rambursare - in cazul decesului asiguratului se ramburseaza primele de asigurare deja platite.
- asigurarea de renta viagera fara rambursare - in cazul decesului asiguratului nu se ramburseaza primele de asigurare deja platite, avantajul fiind platirea unor prime mai reduse decât in cazul rambursarii.
In cazul asigurarii pe baza de rente viagere exista posibilitatea existentei a doua persoane asigurate. Prin asigurarea de renta viagera pentru doua persoane se acorda o indemnizatie periodica in conditii de supravietuire sau de deces al primului asigurat. Ea poate fi comparata cu asigurarile mixte de viata. Se foloseste in special pentru alocatie pentru pensia de batrânete, respectiv pentru pensia de urmas, pentru sot sau sotie.
Un caz special il reprezinta asigurarea de renta de supravietuire prin care se acorda o indemnizatie periodica in cazul decesului asiguratului in favoarea coasiguratului, daca acesta este in viata. Ca forme specifice de asigurare, mai des intâlnite sunt:
1. renta temporara de supravietuire, prin care se acorda indemnizatia pâna la data stabilita in prealabil in contract, sau pâna la data decesului coasiguratului, daca acesta survine mai devreme.
2. renta de supravietuire viagera; in cazul in care coasiguratul moare inaintea primului asigurat, asigurarea expira chiar inaintea acordarii primei indemnizatii.
Aceste forme se practica preponderent pentru alocatie temporara pentru pensia de urmas si pentru alocatie temporara a sistemului de pensii.
Renta de supravietuire pe toata durata vietii acorda o indemnizatie pâna in momentul decesului coasiguratului (cu indemnizatie finala), sau pâna la data-limita anterioara datei decesului coasiguratului (fara coasigurare cu indemnizatie finala). In cazul in care aceasta asigurare se incheie contra platii unei prime de asigurare, perioada in care se efectueaza aceasta plata este temporara (de exemplu, pâna la implinirea vârstei de 60-65 de ani de catre coasigurat). Se practica pentru alocatii pe toata durata vietii din pensia de urmas si sub forma unor scheme colective de pensii.