Poliţa RCA - o asigurare cu caracter social, obligatorie în toate ţările lumii civilizate. Să ne imaginăm următoarea situaţie…
Ion POPESCU, şofer cu ştate vechi, posesor al unui automobil Dacia 1300 din 1979, consideră că experienţa sa de şofer este suficientă pentru a-l feri de evenimente neplăcute în trafic. Decide astfel să nu îşi reînnoiască poliţa RCA, aparent economisind astfel o parte din modestul venit lunar.
Într-o zi ploioasă, pe străduţele dintre blocuri, domnul POPESCU nu estimează corect viteza de deplasare a unui Audi A8 din 2007 şi nu îi acordă acestuia prioritate, angajându-se într-un viraj la stânga.
Care sunt şansele ca domnul POPESCU să poată plăti pagubele provocate posesorului de Audi A8 şi ce se va întâmpla odată ce va fi dat în judecată…?
În contextul numărului mare de informaţii contradictorii referitoare la acest subiect, vehiculate de mass-media în aceste zile, APPA – Asociaţia pentru Promovarea Asigurărilor transmite spre informarea publicului larg următoarele precizări:
1) Poliţele de tip RCA au caracter de protecţie socială şi sunt obligatorii în toate statele europene
Poliţa RCA este practicată în toate statele membre ale spaţiului economic european şi are drept unic scop despăgubirea părţilor prejudiciate în urma accidentelor de circulaţie.
Astfel, caracterul social al acesteia constă în faptul că nu asiguratul RCA este cel ce va beneficia de o eventuală despăgubire, ci persoanele care vor suferi daune din vina acestuia, indiferent că este vorba de pagube materiale sau de vătămări corporale.
2) Creşterea tarifelor, o consecinţă a reglementărilor europene, a climatului economic şi social actual
Este adevărat că în ultimii ani preţurile pentru poliţele RCA s-au majorat. Cu toate acestea, creşterile nu sunt atât de mari precum cele vehiculate de mass-media. În acelaşi timp, trebuie să precizăm că în rândul ţărilor membre UE, românii beneficiază de cele mai mici preţuri pentru această asigurare. Astfel, dacă în Germania preţul mediu pentru RCA este de 1.000 EUR, în România valoarea medie RCA nu depăşeşte 100 EUR pentru persoane fizice. Chiar şi vecinii bulgari, cu care de cele mai multe ori ne comparăm ca nivel de trai, plătesc aproximativ 170 EUR pe an pentru acest produs.
De asemenea, majoritatea companiilor de asigurări utilizează în calculul tarifului pe care o persoană fizică îl plăteşte pentru RCA o serie de informaţii, stabilind un profil de risc. Astfel, un tânăr de 25 de ani, cu doar câţiva ani de experienţă auto şi o maşină puternică, va plăti mai mult decât o persoană de 40 de ani, cu o maşină medie, care beneficiază de reduceri semnificative. În acelaşi timp, societăţile de asigurări oferă reduceri de până la 25% pentru pensionari.
3) Tarifele RCA sunt stabilite în baza unor calcule actuariale
Pentru a înţelege raţiunea care stă la baza majorării tarifelor este nevoie să înţelegem şi că preţurile nu sunt stabilite arbitrar, ci în baza unor calcule care implică o serie de factori foarte importanţi:
• În ultimii ani românii au început să călătorească mai mult în străinătate cu maşina personală.
Începând cu anul 2007, prin încheierea oricărei poliţe RCA, un posesor auto cumpără atât asigurarea pentru răspundere civilă auto valabilă pe teritoriul României, cât şi poliţa “Carte Verde”. Astfel, România s-a aliniat la normele europene în privinţa sistemului “Carte Verde”, iar şoferii beneficiază de acoperire atât în ţară, cât şi în afara teritoriului acesteia.
• Pagubele rezultate în urma unui accident sunt mult mai mari decât în trecut. Despăgubirile pentru vătămări corporale au devenit şi ele o problemă în ultima perioadă, cu atât mai mult cu cât ne putem confrunta cu un accident nu doar în România, ci mai ales în alte state membre UE.
Au crescut limitele despăgubirii pentru poliţele RCA în ultimii cinci ani de 6,6 ori, până la 500.000 EUR pe eveniment, iar cele pentru vătămări corporale au ajuns în acest an până la 2,5 mil. EUR pe eveniment. Acestea vor atinge 1 mil. EUR, respectiv 5 mil. EUR până în 2012.
• Numărul maşinilor din România a crescut anul trecut cu 5%, la peste 5,32 milioane de vehicule, din care 80% sunt autoturisme. În acelaşi timp, starea drumurilor la noi în ţară s-a deteriorat semnificativ.
Numărul de accidente în România este în continuă creştere, în vreme ce în ţările din vest este în scădere.
• De necontestat este faptul că, în ultimii ani, maşinile pe care le întâlnim zilnic în trafic sunt mai scumpe.
Repararea acestora în urma unui accident necesită sume semnificativ mai mari.
4) 90% dintre şoferi vor plăti mai puţin pentru poliţele de asigurare RCA
Prin implementarea sistemului Bonus - Malus începând cu 1 ianuarie 2010, asiguraţii care nu au înregistrat daune vor beneficia de reduceri ale primei de asigurare, în timp ce aceia care au provocat accidente vor avea parte de majorări de primă.
Conform numărului de dosare de daună avizate anul trecut pe segmentul RCA, rezultă că doar un procent cuprins între 5 şi 10% dintre asiguraţi vor fi penalizaţi, în timp ce restul de 90% vor beneficia de reduceri.
Mai multe detalii referitor la asigurarea de tip RCA, la sistemul bonus-malus pot fi accesate pe www.asigurareamasinilor.ro şi www.constatulamiabil.ro
Despre APPA
APPA – Asociaţia pentru Promovarea Asigurărilor are ca scop principal promovarea conceptului de asigurare şi susţinerea creşterii gradului de educare în asigurări în rândul populaţiei.
Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, Asociaţia beneficiază de susţinerea principalilor vectori de comunicare din şi în domeniile asigurărilor şi pensiilor private – Publicaţiile XPRIMM, editate de Media XPRIMM.
APPA organizează conferinţe şi alte tipuri de reuniuni tematice pentru dezbaterea şi soluţionarea problemelor specifice majore; Asociaţia elaborează totodată studii şi analize privind priorităţile în domeniul asigurărilor.
Persoană de contact:
Alexandru CIUNCAN
Secretar General
0752.111.400
executiv@appa-asigurari.ro
marți, 23 februarie 2010
luni, 22 februarie 2010
CSA a modificat Normele privind asigurarea obligatorie RCA
În scopul protejării intereselor asiguraților RCA, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a hotărât modificarea Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule (RCA). Principalele modificări aduse acestor norme sunt:
• Partea pagubită are dreptul de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile produse autovehiculului, înainte de efectuarea reparației acestuia. Asiguratorul RCA are obligația de a stabili cuantumul despăgubirii la valoarea prețurilor practicate de către unitățile de specialitate sau prevăzute în cataloagele de specialitate astfel încât despăgubirea primită să-i permită pagubitului efectuarea reparațiilor. Pâna acum, în aceste situații, costul reparațiilor era stabilit pe baza evaluării asiguratorilor, iar prețurile erau cel mult la nivelul celor practicate de către unitățile de specialitate. Această măsură va permite pagubiților să solicite întâi plata despăgubirilor și ulterior să efectueze reparațiile necesare.
• Asiguratorul RCA are obligația, în situația în care are suspiciuni întemeiate cu privire la modul de producere a accidentului, de a comunica în scris asiguratului și păgubitului, în termen de 10 zile de la data avizării daunei, intenția de a desfășura investigații. Aceste investigații nu pot dura mai mult de 3 luni de la data avizării daunei.
• Asiguratorul RCA are obligația de a efectua plata dosarelor de dauna, în maxim 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei față de 15 zile așa cum era stabilit până acum.
Reamintim că, în orice situație, păgubiții au posibilitatea de a efectua reparația la orice unitate reparatoare doresc, indiferent dacă aceasta se află sau nu pe lista service-urilor cu care societatea de asigurare are încheiate convenții de colaborare.
“Am decis modificarea normelor RCA pentru a sprijini și mai mult interesele asiguraților și îmi exprim speranța că aceste demersuri vor conduce la îmbunătățirea serviciilor prestate de către companiile de asigurare. Dacă până acum societatea de asigurare stabilea valoarea despăgubirilor potrivit propriilor criterii, acum valoarea pagubei se stabilește având în vedere prețurile practicate de către unitățile de specialitate sau cele din cataloagele de specialitate”, a declarat președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, doamna Angela Toncescu.
Modificările prezentate vor intra în vigoare la data publicării acestora în Monitorul Oficial.
• Partea pagubită are dreptul de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile produse autovehiculului, înainte de efectuarea reparației acestuia. Asiguratorul RCA are obligația de a stabili cuantumul despăgubirii la valoarea prețurilor practicate de către unitățile de specialitate sau prevăzute în cataloagele de specialitate astfel încât despăgubirea primită să-i permită pagubitului efectuarea reparațiilor. Pâna acum, în aceste situații, costul reparațiilor era stabilit pe baza evaluării asiguratorilor, iar prețurile erau cel mult la nivelul celor practicate de către unitățile de specialitate. Această măsură va permite pagubiților să solicite întâi plata despăgubirilor și ulterior să efectueze reparațiile necesare.
• Asiguratorul RCA are obligația, în situația în care are suspiciuni întemeiate cu privire la modul de producere a accidentului, de a comunica în scris asiguratului și păgubitului, în termen de 10 zile de la data avizării daunei, intenția de a desfășura investigații. Aceste investigații nu pot dura mai mult de 3 luni de la data avizării daunei.
• Asiguratorul RCA are obligația de a efectua plata dosarelor de dauna, în maxim 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei față de 15 zile așa cum era stabilit până acum.
Reamintim că, în orice situație, păgubiții au posibilitatea de a efectua reparația la orice unitate reparatoare doresc, indiferent dacă aceasta se află sau nu pe lista service-urilor cu care societatea de asigurare are încheiate convenții de colaborare.
“Am decis modificarea normelor RCA pentru a sprijini și mai mult interesele asiguraților și îmi exprim speranța că aceste demersuri vor conduce la îmbunătățirea serviciilor prestate de către companiile de asigurare. Dacă până acum societatea de asigurare stabilea valoarea despăgubirilor potrivit propriilor criterii, acum valoarea pagubei se stabilește având în vedere prețurile practicate de către unitățile de specialitate sau cele din cataloagele de specialitate”, a declarat președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, doamna Angela Toncescu.
Modificările prezentate vor intra în vigoare la data publicării acestora în Monitorul Oficial.
duminică, 21 februarie 2010
Cine poate depune o reclamatie pe piata asigurarilor?
În vederea protejării intereselor asiguraților, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin atribuțiile sale conferite de lege, acordă o importanță deosebită analizării și rezolvării reclamaților primite de la asigurați, păgubiți sau de la alte persoane fizice și juridice care apelează la serviciile asigurătorilor sau ale brokerilor de asigurare, acestea constituind o importantă sursă de informații pentru munca de supraveghere și control. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate constata dacă o companie ce activează în domeniul asigurărilor își asumă responsabilitățile în mod serios și dacă sunt necesare măsuri suplimentare de supraveghere și control.
Ce este o reclamaţie/sesizare/petiție?
Conform art. 2 din Ordonanța nr. 27 /2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, prin petiţie se înţelege “cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris sau prin e-mail, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale, precum și regiilor autonome”.
Cine poate depune o reclamaţie pe piața asigurărilor?
Poate depune o reclamație asiguratul (persoana fizică sau juridică care deține un contract de asigurare încheiat cu un asigurător) sau păgubitul (terța persoană fizică sau juridică prejudiciată de o persoană asigurată de răspundere civilă).
Atenţie!
Reclamațiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau în considerare şi se clasează.
Unde depuneţi o reclamaţie?
De multe ori se poate dovedi mai convenabil să încercați o rezolvare pe cale amiabilă a problemei dumneavoastră. Aceasta poate fi făcută reclamând nemulțumirea direct la societatea de asigurare respectivă sau la intermediarul în asigurări. Conform legislației, structura organizatorică a asigurătorului cuprinde proceduri de rezolvare a sesizărilor și reclamațiilor. Asigurătorul este cel mai în măsură să răspundă și să soluționeze sesizarea primită din partea asiguratului.
În situaţia în care nu aţi ajuns la o înţelegere amiabilă cu societatea respectivă, atunci vă puteți adresa Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Reclamaţia dumneavoastră se rezolvă în termenul legal de 30 de zile de la data înregistrării.
Puteți opta pentru una din următoarele modalități de a transmite o reclamație:
• Direct la sediile Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor
• Prin fax
• Prin email
Accesați titlul postarii si ajungeti la datele de contact ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din București și ale reprezentanțelor sale teritoriale din Cluj-Napoca, Iași, Constanța sau Timișoara.
Ce este o reclamaţie/sesizare/petiție?
Conform art. 2 din Ordonanța nr. 27 /2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, prin petiţie se înţelege “cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris sau prin e-mail, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale, precum și regiilor autonome”.
Cine poate depune o reclamaţie pe piața asigurărilor?
Poate depune o reclamație asiguratul (persoana fizică sau juridică care deține un contract de asigurare încheiat cu un asigurător) sau păgubitul (terța persoană fizică sau juridică prejudiciată de o persoană asigurată de răspundere civilă).
Atenţie!
Reclamațiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau în considerare şi se clasează.
Unde depuneţi o reclamaţie?
De multe ori se poate dovedi mai convenabil să încercați o rezolvare pe cale amiabilă a problemei dumneavoastră. Aceasta poate fi făcută reclamând nemulțumirea direct la societatea de asigurare respectivă sau la intermediarul în asigurări. Conform legislației, structura organizatorică a asigurătorului cuprinde proceduri de rezolvare a sesizărilor și reclamațiilor. Asigurătorul este cel mai în măsură să răspundă și să soluționeze sesizarea primită din partea asiguratului.
În situaţia în care nu aţi ajuns la o înţelegere amiabilă cu societatea respectivă, atunci vă puteți adresa Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Reclamaţia dumneavoastră se rezolvă în termenul legal de 30 de zile de la data înregistrării.
Puteți opta pentru una din următoarele modalități de a transmite o reclamație:
• Direct la sediile Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor
• Prin fax
• Prin email
Accesați titlul postarii si ajungeti la datele de contact ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din București și ale reprezentanțelor sale teritoriale din Cluj-Napoca, Iași, Constanța sau Timișoara.
Asigurarea obligatorie de raspundere civila auto RCA nu este o taxa
În vederea informării corecte a opiniei publice, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor face următoarele precizări ca reacție la acuzațiile cu privire la faptul că “asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto RCA este o taxă”: Datorită rolului social pe care îl are, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto RCA este practicată obligatoriu în toate statele din spațiul economic european. Prin contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule este acoperită răspunderea civilă delictuală a proprietarului sau a utilizatorului unui vehicul pentru prejudiciile produse unei terțe părți prin intermediul vehiculului. Practic, în momentul poducerii unui accident, asigurătorul preia obligațiile de plată ale șoferului vinovat către partea/părțile vătămate, conform contractului de asigurare RCA încheiat cu acesta.
Conform, Ordinului CSA nr.21/ 2009, art.36, despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximum 15 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurator, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
Remarcăm faptul că, pe parcursul anului 2009, numărul reclamațiilor înregistrate la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor care au avut ca subiect contracte RCA a fost de 3977, ceea ce reprezintă doar 0,07% din numărul total de contracte încheiate în perioada menționată. Majoritatea acestor reclamații reprezintă sesizari ce privesc modul de soluționare al dosarelor de daună, aproximativ 80% din aceste reclamații fiind soluționate favorabil.
Prin urmare, atât partea vinovată, cât și partea păgubită/vătămată trebuie să furnizeze toate documentele necesare pentru completarea dosarului de daună deschis de societatea de asigurări, astfel încât să se scurteze perioada de soluționare a dosarului și să nu se ajungă din acest motiv la limita legală a termenului de 3 luni de zile.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor nu intervine în nici un fel în stabilirea tarifelor de primă pentru asigurarea RCA, rolul CSA fiind acela de a urmări respectarea cerinţelor impuse prin Norme şi desfăşurarea activităţii în condiţii de prudenţialitate şi profesionalism.
Subliniem însă faptul că normele în vigoare impun societăţilor de asigurare să stabilească tarifele pe baza unor calcule actuariale pentru limitele de despăgubire prevăzute în norme, cu respectarea criteriilor de prudenţialitate, precum şi să notifice către CSA aceste tarife.
Tarifele de primă sunt stabilite astfel încât să permită acoperirea tuturor obligaţiilor ce rezultă din emiterea acestor poliţe. Asigurătorii RCA îşi stabilesc tarifele de primă pentru fiecare categorie de vehicule, în baza unor calcule actuariale, ce utilizează informaţii deţinute despre propriul portofoliu. În acest fel, societăţile de asigurare au posibilitatea de a stabili tarife diferenţiate în funcţie de profilul clientului, respectiv: vârsta asiguratului, domiciliul acestuia, daunalitatea înregistrată, tipul vehiculului ş.a.
Astfel, tarifele de primă pentru RCA notificate de către societăţile de asigurare au crescut pentru anul 2010, comparativ cu 2009, în medie cu 15%.
Începând cu 1 ianuarie 2010, societățile de asigurare au obligaţia de a aplica sistemul bonus-malus la tarifele de primă pe care le-au stabilit.
Sistemul bonus-malus presupune acordarea unor reduceri de primă, în situaţia în care asiguratul nu a înregistrat daune, sau aplicarea unor majorări asupra primei de asigurare, în situaţia în care asiguratul a înregistrat daune.
Astfel, un asigurat care nu a înregistrat daune va beneficia de o reducere de 10% pentru o poliţă încheiată pentru un an, putând să ajungă la un bonus de 50% dacă timp de şapte ani nu înregistrează daune pe RCA.
Având în vedere numărul de dosare de daună avizate în temeiul polițelor obligatorii RCA, rezultă că cei mai mulți dintre asigurați, circa 90%, vor beneficia de bonus întrucât nu provoacă evenimente.
Unui asigurat care a înregistrat daune i se aplică o majorare a primei de asigurare, respectiv un malus. Malusul se aplică în funcţie de numărul de evenimente şi nu în funcţie de valoarea daunei. Procentul de majorare se aplică diferenţiat în funcţie de istoricul asiguratului, respectiv de numărul anilor anteriori fără daune, şi poate ajunge, în cazul unei daune, până la 30%.
Conform, Ordinului CSA nr.21/ 2009, art.36, despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximum 15 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurator, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
Remarcăm faptul că, pe parcursul anului 2009, numărul reclamațiilor înregistrate la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor care au avut ca subiect contracte RCA a fost de 3977, ceea ce reprezintă doar 0,07% din numărul total de contracte încheiate în perioada menționată. Majoritatea acestor reclamații reprezintă sesizari ce privesc modul de soluționare al dosarelor de daună, aproximativ 80% din aceste reclamații fiind soluționate favorabil.
Prin urmare, atât partea vinovată, cât și partea păgubită/vătămată trebuie să furnizeze toate documentele necesare pentru completarea dosarului de daună deschis de societatea de asigurări, astfel încât să se scurteze perioada de soluționare a dosarului și să nu se ajungă din acest motiv la limita legală a termenului de 3 luni de zile.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor nu intervine în nici un fel în stabilirea tarifelor de primă pentru asigurarea RCA, rolul CSA fiind acela de a urmări respectarea cerinţelor impuse prin Norme şi desfăşurarea activităţii în condiţii de prudenţialitate şi profesionalism.
Subliniem însă faptul că normele în vigoare impun societăţilor de asigurare să stabilească tarifele pe baza unor calcule actuariale pentru limitele de despăgubire prevăzute în norme, cu respectarea criteriilor de prudenţialitate, precum şi să notifice către CSA aceste tarife.
Tarifele de primă sunt stabilite astfel încât să permită acoperirea tuturor obligaţiilor ce rezultă din emiterea acestor poliţe. Asigurătorii RCA îşi stabilesc tarifele de primă pentru fiecare categorie de vehicule, în baza unor calcule actuariale, ce utilizează informaţii deţinute despre propriul portofoliu. În acest fel, societăţile de asigurare au posibilitatea de a stabili tarife diferenţiate în funcţie de profilul clientului, respectiv: vârsta asiguratului, domiciliul acestuia, daunalitatea înregistrată, tipul vehiculului ş.a.
Astfel, tarifele de primă pentru RCA notificate de către societăţile de asigurare au crescut pentru anul 2010, comparativ cu 2009, în medie cu 15%.
Începând cu 1 ianuarie 2010, societățile de asigurare au obligaţia de a aplica sistemul bonus-malus la tarifele de primă pe care le-au stabilit.
Sistemul bonus-malus presupune acordarea unor reduceri de primă, în situaţia în care asiguratul nu a înregistrat daune, sau aplicarea unor majorări asupra primei de asigurare, în situaţia în care asiguratul a înregistrat daune.
Astfel, un asigurat care nu a înregistrat daune va beneficia de o reducere de 10% pentru o poliţă încheiată pentru un an, putând să ajungă la un bonus de 50% dacă timp de şapte ani nu înregistrează daune pe RCA.
Având în vedere numărul de dosare de daună avizate în temeiul polițelor obligatorii RCA, rezultă că cei mai mulți dintre asigurați, circa 90%, vor beneficia de bonus întrucât nu provoacă evenimente.
Unui asigurat care a înregistrat daune i se aplică o majorare a primei de asigurare, respectiv un malus. Malusul se aplică în funcţie de numărul de evenimente şi nu în funcţie de valoarea daunei. Procentul de majorare se aplică diferenţiat în funcţie de istoricul asiguratului, respectiv de numărul anilor anteriori fără daune, şi poate ajunge, în cazul unei daune, până la 30%.
joi, 18 februarie 2010
Karina ROSU: Asigurarea obligatorie nu acopera cele mai frecvente riscuri pentru locuinte
Polita de asigurare obligatorie a locuintei nu acopera cele mai frecvente riscuri la care sunt expuse locuintele din mediul urban din Romania, potrivit Karinei ROSU, Director General, AON Romania. “Cele mai frecvente riscuri sunt incendiile, inundatiile si furtul; riscuri pe care de cele mai multe ori asigurarea obligatorie a locuintei (AOL) nu le poate acoperi”, declara Karina ROSU.
Potrivit oficialului citat, desi daunele provocate de aceste riscuri nu depasesc ca valoare pe cele provocate de un cutremur, “frecventa acestora este mult mai mare”. Astfel, recomandarea pentru clienti este ca, dupa ce intra in vigoare AOL, sa opteze pentru un pachet combinat - polita obligatorie si cea facultativa -, astfel beneficiind si de protectia bunurilor, de raspundere civila etc.
In ceea ce priveste suma de asigurare a locuintei, “cel mai corect ar fi sa fie stabilita in functie de valoarea de reconstructie a locuintei de nou. Totusi, de cele mai multe ori, aceasta este stabilita la valoarea de piata, adica cea cu care s-a cumparat locuinta, pentru ca oamenii de fapt vor sa-si protejeze investitia”, precizeaza Directorul AON.
De asemenea, nu se recomanda nici asigurarea locuintei la o valoare mult mai mare decat cea de piata (veti primi despagubirea aferenta valorii de reconstructie). Totodata, in cazul subasigurarii „companiile de profil ar putea aplica regula proportionalitatii pentru daunele partiale, adica o proportie intre valoarea reala de reconstructie a casei si valoarea asigurata, si in acest caz despagubirea se reduce proportional”, conchide Karina ROSU.
Potrivit oficialului citat, desi daunele provocate de aceste riscuri nu depasesc ca valoare pe cele provocate de un cutremur, “frecventa acestora este mult mai mare”. Astfel, recomandarea pentru clienti este ca, dupa ce intra in vigoare AOL, sa opteze pentru un pachet combinat - polita obligatorie si cea facultativa -, astfel beneficiind si de protectia bunurilor, de raspundere civila etc.
In ceea ce priveste suma de asigurare a locuintei, “cel mai corect ar fi sa fie stabilita in functie de valoarea de reconstructie a locuintei de nou. Totusi, de cele mai multe ori, aceasta este stabilita la valoarea de piata, adica cea cu care s-a cumparat locuinta, pentru ca oamenii de fapt vor sa-si protejeze investitia”, precizeaza Directorul AON.
De asemenea, nu se recomanda nici asigurarea locuintei la o valoare mult mai mare decat cea de piata (veti primi despagubirea aferenta valorii de reconstructie). Totodata, in cazul subasigurarii „companiile de profil ar putea aplica regula proportionalitatii pentru daunele partiale, adica o proportie intre valoarea reala de reconstructie a casei si valoarea asigurata, si in acest caz despagubirea se reduce proportional”, conchide Karina ROSU.
duminică, 14 februarie 2010
AZT VIITORUL TAU, CAMPION ABSOLUT LA ADERARILE VOLUNTARE PE PILONUL II
Tendinta s-a pastrat si in prima luna a anului 2010, cand fondul AZT Viitorul Tau a atras in mod direct peste 1.200 de clienti noi, adica 31,3% din total. Pe intreaga perioada de aderare continua (mai 2008 - ianuarie 2010), AZT Viitorul Tau este de asemenea lider in atragerea de noi clienti prin aderare directa: aproape 27.000 de participanti, adica 25,1% din total. Informatiile prezentate astazi, intr-un comunicat de presa al administratorului ALLIANZ-TIRIAC Pensii Private, se refera la aderarea directa, nu si la transferuri intre fonduri sau la procedura de repartizare aleatorie a clientilor intre fonduri.
Datele din comunicatul ALLIANZ-TIRIAC Pensii Privatesunt confirmate de statisticile oficiale publicate de CNPAS (Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale de Stat), asa cum reiese si din tabelul urmator:
Allianz-Tiriac Pensii Private este una dintre companiile cu cele mai complete pachete de servicii pentru participantii la fondurile de pensii administrate privat: site web pentru vizualizarea contului personal (inclusiv pentru clientii fondurilor de pensii facultative), call-center, SMS la cerere, publicarea zilnica a datelor fondului de pensii pe site-ul web, buletine lunare de investitii si alte facilitati.
Fondul AZT Viitorul Tau are in prezent peste 1.257.000 de clienti, dintre care 93% cu cel putin o contributie virata in contul personal si administreaza active nete de aproximativ 586 milioane RON, statistici ce ii confera o cota de aproximativ 25% din piata.
sâmbătă, 13 februarie 2010
NICI 2010 NU ESTE ANUL REFORMEI IN SANATATE
"Cred ca sunt putine categorii legate atat de mult de viata politica, economica si sociala ca asigurarile de sanatate. Mi se pare ca am intrat intr-un an care nu ofera niciun un fel de masuri sau strategii concrete de revitalizare a economiei, totul se bazeaza pe imprumuturi, si daca nu putem vorbi de o relansare a economiei in acest an, cu atat mai putin putem spune asta despre asigurarile de sanatate", a declarat Sorina NICULESCU, Specialist in Asigurari, in cadrul XPRIMM Annual Forecast Meeting 2010.
Asadar, mai este nevoie de multa educatie in materie de asigurari, a adaugat aceasta, "dar pana la urma si noi, operatorii din domeniu, trebuie sa contribuim la activarea acestui mod de gandire. Numarul tot mai mare de someri nu impulsioneaza angajatorii sa ofere asigurari de sanatate ca beneficii salariale, un argument ramanand acoperirea efectelor absenteismului, dar asta nu este suficient pentru dezvoltarea unui segment".
"Asigurarile de sanatate trebuie gandite mereu in contextul a ceea ce ofera statul. Contributia la asigurarile sociale de 3,5% este foarte redusa, cu atat mai mult cu cat in acest an vorbim si de o reducere a PIB-ului. Nu inteleg de ce asiguratorii nu au profitat de toate aceste slabiciuni ale sistemului de asigurari de stat pentru o dezvoltare pe acest segment. In schimb, operatorii medicali estimeaza rate medii de crestere a afacerilor de peste 20% in 2010", a adaugat Sorina NICULESCU.
Specialistii din piata de profil estimeaza ca scaderea asigurarilor de sanatate in 2009 s-a situat intre 20% si 30%, fiind al doilea an consecutiv de scadere, iar cauzele probabile au fost inclinatia mai mica a angajatorilor pentru asigurarile de grup, dar si actionarea cu intarziere a asiguratorilor si explicarea deficitara a avantajelor asigurarilor de sanatate. Totusi, cea mai mare problema, apreciaza acestia, a constituit-o tratamentul fiscal inechitabil al abonamentelor, comparativ cu asigurarile private de sanatate.
Asadar, mai este nevoie de multa educatie in materie de asigurari, a adaugat aceasta, "dar pana la urma si noi, operatorii din domeniu, trebuie sa contribuim la activarea acestui mod de gandire. Numarul tot mai mare de someri nu impulsioneaza angajatorii sa ofere asigurari de sanatate ca beneficii salariale, un argument ramanand acoperirea efectelor absenteismului, dar asta nu este suficient pentru dezvoltarea unui segment".
"Asigurarile de sanatate trebuie gandite mereu in contextul a ceea ce ofera statul. Contributia la asigurarile sociale de 3,5% este foarte redusa, cu atat mai mult cu cat in acest an vorbim si de o reducere a PIB-ului. Nu inteleg de ce asiguratorii nu au profitat de toate aceste slabiciuni ale sistemului de asigurari de stat pentru o dezvoltare pe acest segment. In schimb, operatorii medicali estimeaza rate medii de crestere a afacerilor de peste 20% in 2010", a adaugat Sorina NICULESCU.
Specialistii din piata de profil estimeaza ca scaderea asigurarilor de sanatate in 2009 s-a situat intre 20% si 30%, fiind al doilea an consecutiv de scadere, iar cauzele probabile au fost inclinatia mai mica a angajatorilor pentru asigurarile de grup, dar si actionarea cu intarziere a asiguratorilor si explicarea deficitara a avantajelor asigurarilor de sanatate. Totusi, cea mai mare problema, apreciaza acestia, a constituit-o tratamentul fiscal inechitabil al abonamentelor, comparativ cu asigurarile private de sanatate.
DESPRE ASIGURARI
"New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asiguratorilor...
fara asigurari, n-ar exista zgaraie-nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta sa lucreze la o asemenea inaltime, riscand sa faca un plonjon mortal si sa-si lase familia in mizerie; fara asigurari, nici un capitalist nu ar investi milioane pentru a construi astfel de cladiri, pe care un singur muc de tigara le-ar putea transforma in scrum; fara asigurari, nimeni nu ar circula cu automobilul pe strazi.
Chiar cu un Ford, un bun sofer este constient de faptul ca in fiecare clipa risca sa dea peste un pieton."
Henry FORD
Aparitia ideii de asigurare
Putem spune, intr-un fel, ca asigurarea a aparut odata cu aparitia societatii umane. Avem cunostinta de doua tipuri de economii care au caracterizat societatea de-a lungul timpului: economiile de schimb (realizate cu elemente corespunzatoare: piete de schimb, bani, instrumente financiare diverse) si economiile naturale, in lipsa acestor elemente, acestea datand din timpuri mult mai vechi decat primele.
Intr-o astfel de economie naturala, putem privi conceptul de asigurare ca pe o forma de ajutorare intre indivizii din societate. De exemplu, daca o casa sufera un incendiu devastator, membrii comunitatii respective vor ajuta impreuna la reconstruirea casei; altfel, nu vor primi nici ei ajutor in viitor. Acest tip de asigurare a suprevietuit pana in zilele noastre in regiunile in care economiile de schimb moderne nu au patruns decat superficial (de exemplu in unele tari de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice).
Aparitia asigurarilor in adevaratul sens al cuvantului
Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, cresterea importantei Londrei ca si centru comercial a dus, de asemenea, la aparitia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asigurare maritima). La finalul anilor 1680, Edward LLOYD a deschis o cafenea care nu peste mult timp a devenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, negutatori si capitanii de nave, si, automat, o importanta sursa de informatii in domeniu. Acesta era locul principal de intalnire dintre partile care doreau sa-si asigure navele si cele care erau dispuse sa subscrie riscurile aferente.
Astazi, LLOYD’s of London reprezinta, ca structura, liderul pietei de asigurari maritime si alte tipuri specializate, insa activitatea este destul de diferita fata de segmentul asigurarilor mai comune.
Asigurarea, asa cum este perceputa in zilele noastre are ca izvor de aparitie Marele Incediu din Londra din anul 1666, cand au fost distruse 13.200 de case. In urma acestui dezastru, Nicholas BARBON a deschis primul birou pentru asigurarea cladirilor. In anul 1680, englezul a infiintat prima companie de asigurari de incendii din Anglia, denumita«The Fire Office».
In Statele Unite, prima companie de asigurari a demarat activitatea tot prin incheierea asigurarilor pentru incendii, cu sediul in Charles Town, (orasul Charleston de astazi, Carolina de Sud), in anul 1732.
Benjamin FRANKLIN a contribuit la popularizarea si standardizarea practicilor de asigurare, in special pentru asigurarile impotriva incendiilor. In anul 1752, a fondat Philadelphia Contributionship for the Insurance of Houses from Loss by Fire, prima companie care colecta contributii in vederea prevenirii incendiilor. Aceasta organizatie nu numai ca lansa avertizari in cazul unelor incendii, dar, de asemenea, putea refuza asigurarea anumitor cladiri unde riscul de incediu era mult prea mare, ca de exemplu, in cazul caselor de lemn.
fara asigurari, n-ar exista zgaraie-nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta sa lucreze la o asemenea inaltime, riscand sa faca un plonjon mortal si sa-si lase familia in mizerie; fara asigurari, nici un capitalist nu ar investi milioane pentru a construi astfel de cladiri, pe care un singur muc de tigara le-ar putea transforma in scrum; fara asigurari, nimeni nu ar circula cu automobilul pe strazi.
Chiar cu un Ford, un bun sofer este constient de faptul ca in fiecare clipa risca sa dea peste un pieton."
Henry FORD
Aparitia ideii de asigurare
Putem spune, intr-un fel, ca asigurarea a aparut odata cu aparitia societatii umane. Avem cunostinta de doua tipuri de economii care au caracterizat societatea de-a lungul timpului: economiile de schimb (realizate cu elemente corespunzatoare: piete de schimb, bani, instrumente financiare diverse) si economiile naturale, in lipsa acestor elemente, acestea datand din timpuri mult mai vechi decat primele.
Intr-o astfel de economie naturala, putem privi conceptul de asigurare ca pe o forma de ajutorare intre indivizii din societate. De exemplu, daca o casa sufera un incendiu devastator, membrii comunitatii respective vor ajuta impreuna la reconstruirea casei; altfel, nu vor primi nici ei ajutor in viitor. Acest tip de asigurare a suprevietuit pana in zilele noastre in regiunile in care economiile de schimb moderne nu au patruns decat superficial (de exemplu in unele tari de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice).
Aparitia asigurarilor in adevaratul sens al cuvantului
Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, cresterea importantei Londrei ca si centru comercial a dus, de asemenea, la aparitia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asigurare maritima). La finalul anilor 1680, Edward LLOYD a deschis o cafenea care nu peste mult timp a devenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, negutatori si capitanii de nave, si, automat, o importanta sursa de informatii in domeniu. Acesta era locul principal de intalnire dintre partile care doreau sa-si asigure navele si cele care erau dispuse sa subscrie riscurile aferente.
Astazi, LLOYD’s of London reprezinta, ca structura, liderul pietei de asigurari maritime si alte tipuri specializate, insa activitatea este destul de diferita fata de segmentul asigurarilor mai comune.
Asigurarea, asa cum este perceputa in zilele noastre are ca izvor de aparitie Marele Incediu din Londra din anul 1666, cand au fost distruse 13.200 de case. In urma acestui dezastru, Nicholas BARBON a deschis primul birou pentru asigurarea cladirilor. In anul 1680, englezul a infiintat prima companie de asigurari de incendii din Anglia, denumita«The Fire Office».
In Statele Unite, prima companie de asigurari a demarat activitatea tot prin incheierea asigurarilor pentru incendii, cu sediul in Charles Town, (orasul Charleston de astazi, Carolina de Sud), in anul 1732.
Benjamin FRANKLIN a contribuit la popularizarea si standardizarea practicilor de asigurare, in special pentru asigurarile impotriva incendiilor. In anul 1752, a fondat Philadelphia Contributionship for the Insurance of Houses from Loss by Fire, prima companie care colecta contributii in vederea prevenirii incendiilor. Aceasta organizatie nu numai ca lansa avertizari in cazul unelor incendii, dar, de asemenea, putea refuza asigurarea anumitor cladiri unde riscul de incediu era mult prea mare, ca de exemplu, in cazul caselor de lemn.
CE ESTE BROKERUL IN ASIGURARI
Brokerul de asigurari este un specialist in ceea ce priveste piata asigurarilor. Serviciile acestuia se adreseaza in general persoanelor fizice, dar nu exclusiv. Pe piata exista foarte multe societati de asigurare, apar din ce in ce mai multe produse de asigurare, oferta se diversifica in mod continuu si apar produse care de care mai specializate.
In aceste conditii, clientul are probleme in a alege cea mai buna solutie pentru problema sa, mai ales daca nu cunoaste foarte bine cum functioneaza asigurarile. Aici intervine brokerul de asigurari. Acesta ar putea fi privit drept un intermediar, dar este in mod clar mai mult decat atat, este un specialist. Cunoscand foarte bine particularitatile pietei, oferta de produse, contextul pietei, tehnica de derulare a asigurarilor, brokerul poate oferi pentru clientii sai cea mai buna solutie dintr-o multitudine de optiuni care pentru un novice nu par a se diferentia prea mult.
Dezvoltarea pe care o au asigurarile la nivel mondial nu mai permite functionarea fara societatile de brokeraj. Schimbarile legislative, evolutiile economice, toate acestea sunt mai usor de depasit, atat de catre clientii asiguratorilor, cat si de catre vanzatorii de polite de asigurare, apeland la serviciile societatilor de brokeraj in asigurari.
Brokerul este platit printr-un comision, iar serviciile sale presupun consultanta de specialitate si urmarirea derularii contractului pe durata sa, bazandu-se pe stabilirea profilului de risc al clientului, urmarind insa in acelasi timp si situatia financiara a companiei de asigurari cu care se incheie polita de asigurare.
Societatile de brokeraj sunt utile atat persoanelor fizice si juridice care vor sa isi asigure diverese bunuri sau active, cat si comapniilor de asigurari, brokerii fiind cei care pot furniza clienti foarte importanti.
In aceste conditii, clientul are probleme in a alege cea mai buna solutie pentru problema sa, mai ales daca nu cunoaste foarte bine cum functioneaza asigurarile. Aici intervine brokerul de asigurari. Acesta ar putea fi privit drept un intermediar, dar este in mod clar mai mult decat atat, este un specialist. Cunoscand foarte bine particularitatile pietei, oferta de produse, contextul pietei, tehnica de derulare a asigurarilor, brokerul poate oferi pentru clientii sai cea mai buna solutie dintr-o multitudine de optiuni care pentru un novice nu par a se diferentia prea mult.
Dezvoltarea pe care o au asigurarile la nivel mondial nu mai permite functionarea fara societatile de brokeraj. Schimbarile legislative, evolutiile economice, toate acestea sunt mai usor de depasit, atat de catre clientii asiguratorilor, cat si de catre vanzatorii de polite de asigurare, apeland la serviciile societatilor de brokeraj in asigurari.
Brokerul este platit printr-un comision, iar serviciile sale presupun consultanta de specialitate si urmarirea derularii contractului pe durata sa, bazandu-se pe stabilirea profilului de risc al clientului, urmarind insa in acelasi timp si situatia financiara a companiei de asigurari cu care se incheie polita de asigurare.
Societatile de brokeraj sunt utile atat persoanelor fizice si juridice care vor sa isi asigure diverese bunuri sau active, cat si comapniilor de asigurari, brokerii fiind cei care pot furniza clienti foarte importanti.
CE REPREZINTA ASIGURARRILE SI LA CE FOLOSESC
O definitie:
Asigurarea este o forma de protectie bazata pe un contract, prin care o persoana fizica sau juridica care se va numi asigurat, cedeaza anumite riscuri unei persoane juridice - asigurator, platind asiguratorului o suma de bani numita prima de asigurare.
Asiguratorul se obliga prin acesta contract sa plateasca asiguratului despagubiri in cazul in care evenimentele prevazute in contract au loc.
De ce sunt utile asigurarile?
Indiferent de cat de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar: nu putem controla tot ceea ce se intampla in jurul nostru, exemplul cel mai bun fiind poate natura. Mass-media prezinta foarte des catastrofele natuarale care lovesc diverse regiuni, si, din pacate nici Romania nu face exceptie (cu totii ne amintim de inundatiile devastatoare care au afectat tara in 2005).
Dar natura nu este singura care ne afecteaza si ne provoaca pagube. Accidente se intampla la tot pasul, iar jaful, furturile, talhariile, toate tin de natura umana.
Riscurile acestea vor exista intotdeauna. Dar mai sunt si altele, in legatura cu sanatatea, cu activitatea profesionala, si, in cazul firmelor, riscuri privind marfurile sau activele companiiei. De aceea este foarte bine sa incercam sa transferam riscurile asupra altcuiva.
Acestea sunt motivele pentru care au aparut serviciile sau, mai bine zis, produsele de asigurare. Acestea sunt oferite de companii specializate care preiau diferite riscuri in schimbul unei sume de bani. Astfel, plata unei sume il pune pe asigurat la adapost de problemele cauzate de accidente, fie ele auto sau de alata natura, ii poate salva firma de la probleme financiare care ar putea duce la faliment s.a.
Un argument al utilitatii asigurarilor este oferit de prezenta acestora la o scara foarte mare in Occident, unde exista o adevarata cultura. Marea majoritate a oamenilor au, in tarile vestice, tot felul de asigurari, nu doar cea de raspundere civila auto, ci si de viata, de sanatate, de protejare a bunurilor. De ce se intampla acest lucru?
Pentru ca in Occident simtul proprietatii este foarte dezvoltat, si toti vor sa isi puna proprietatile la adapost de diferite riscuri, dar si pentru ca occidentalii sunt foarte interesati de viitorul lor si al celor din jurul lor. De aceea asigurarile sunt un instrument foarte bun pentru crearea unui viitor lipsit de griji si sigur.
Asigurarea este o forma de protectie bazata pe un contract, prin care o persoana fizica sau juridica care se va numi asigurat, cedeaza anumite riscuri unei persoane juridice - asigurator, platind asiguratorului o suma de bani numita prima de asigurare.
Asiguratorul se obliga prin acesta contract sa plateasca asiguratului despagubiri in cazul in care evenimentele prevazute in contract au loc.
De ce sunt utile asigurarile?
Indiferent de cat de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar: nu putem controla tot ceea ce se intampla in jurul nostru, exemplul cel mai bun fiind poate natura. Mass-media prezinta foarte des catastrofele natuarale care lovesc diverse regiuni, si, din pacate nici Romania nu face exceptie (cu totii ne amintim de inundatiile devastatoare care au afectat tara in 2005).
Dar natura nu este singura care ne afecteaza si ne provoaca pagube. Accidente se intampla la tot pasul, iar jaful, furturile, talhariile, toate tin de natura umana.
Riscurile acestea vor exista intotdeauna. Dar mai sunt si altele, in legatura cu sanatatea, cu activitatea profesionala, si, in cazul firmelor, riscuri privind marfurile sau activele companiiei. De aceea este foarte bine sa incercam sa transferam riscurile asupra altcuiva.
Acestea sunt motivele pentru care au aparut serviciile sau, mai bine zis, produsele de asigurare. Acestea sunt oferite de companii specializate care preiau diferite riscuri in schimbul unei sume de bani. Astfel, plata unei sume il pune pe asigurat la adapost de problemele cauzate de accidente, fie ele auto sau de alata natura, ii poate salva firma de la probleme financiare care ar putea duce la faliment s.a.
Un argument al utilitatii asigurarilor este oferit de prezenta acestora la o scara foarte mare in Occident, unde exista o adevarata cultura. Marea majoritate a oamenilor au, in tarile vestice, tot felul de asigurari, nu doar cea de raspundere civila auto, ci si de viata, de sanatate, de protejare a bunurilor. De ce se intampla acest lucru?
Pentru ca in Occident simtul proprietatii este foarte dezvoltat, si toti vor sa isi puna proprietatile la adapost de diferite riscuri, dar si pentru ca occidentalii sunt foarte interesati de viitorul lor si al celor din jurul lor. De aceea asigurarile sunt un instrument foarte bun pentru crearea unui viitor lipsit de griji si sigur.
DESPRE ASIGURAREA CASCO
Ce autovehicule se pot asigura?
Prin polita de asigurare CASCO se pot asigura toate autovehiculele inmatriculate sau in curs de inmatriculare in Romania, care sunt in stare de functionare, au o stare de intretinere buna si nu prezinta avarii ale caroseriei si ale pieselor casabile.
Ce riscuri sunt acoperite?
Riscurile acoperite prin polita de asigurare CASCO pot sa difere de la o societate de asigurari la alta.
In general aceste riscuri sunt:
- Ciocniri, loviri, zgarieri, rasturnari, caderi, caderea unor corpuri pe autovehicul, incendiu, explozie, afumare, patare, carbonizare, inundatii, furtuna, uragan, cutremur, prabusire sau alunecare de teren, ploaie torentiala, grindina, trasnet, greutatea stratului de zapada sau gheata,avalansa de zapada.
- De asemenea se pot acoperi furtul autovehiculului si partilor componente ale acestuia, precum si pentru pagubele provocate autovehiculului ca urmare a furtului sau a tentativei de furt.
Ce se intelege prin suma asigurata?
Prin suma asigurata se intelege valoarea maxima a despagubirilor care se pot acorda in baza politei de asigurare.
Cum se calculeaza suma asigurata?
Pentru a calcula suma asigurata a autovehiculului trebuie in primul rand sa se cunoasca valoarea de nou a acestuia. Pentru autovehiculele de pana la un an vechime si aflate la primul proprietar, valoarea de nou este valoarea de factura cu toate taxele incluse. Pentru autovehiculele second hand valoarea de nou se determina conform cataloagelor specializate.
In baza valorii de nou a autovehiculului si a vechimii acestuia se calculeaza apoi suma asigurata (valoarea reala).
Ce este fransiza?
Fransiza este partea daunei suportate de catre asigurat. Scopul fransizei este acela de a creste grija fata de autovehiculul asigurat, limitand astfel cazurile de dauna. Politele de asigurare CASCO prevad fransize mai ales pentru riscul de furt.
Documente necesare pentru dosarul de dauna
1. Proces verbal sau Autorizatie de reparatie + anexa 2, in original si copie
2. Tichet asigurare vinovat RCA si certificatul de inmatriculare al autovehiculului vinovatului, in copie
3. Certificatul de inmatriculare al autovehiculului pagubit, in copie
4. Copie B.I. C.I.+Permis Auto Sofer, in copie
5. Cartea de identitate a autovehiculului pagubit, in copie
6. Delegatie de reprezentare daca autovehiculul apartine unei persoane juridice
7. In cazul persoanelor fizice pentru deschiderea dosarului de dauna este necesara prezenta proprietarului, a unei rude de gradul I sau a unui imputernicit cu procura notariala.
Prin polita de asigurare CASCO se pot asigura toate autovehiculele inmatriculate sau in curs de inmatriculare in Romania, care sunt in stare de functionare, au o stare de intretinere buna si nu prezinta avarii ale caroseriei si ale pieselor casabile.
Ce riscuri sunt acoperite?
Riscurile acoperite prin polita de asigurare CASCO pot sa difere de la o societate de asigurari la alta.
In general aceste riscuri sunt:
- Ciocniri, loviri, zgarieri, rasturnari, caderi, caderea unor corpuri pe autovehicul, incendiu, explozie, afumare, patare, carbonizare, inundatii, furtuna, uragan, cutremur, prabusire sau alunecare de teren, ploaie torentiala, grindina, trasnet, greutatea stratului de zapada sau gheata,avalansa de zapada.
- De asemenea se pot acoperi furtul autovehiculului si partilor componente ale acestuia, precum si pentru pagubele provocate autovehiculului ca urmare a furtului sau a tentativei de furt.
Ce se intelege prin suma asigurata?
Prin suma asigurata se intelege valoarea maxima a despagubirilor care se pot acorda in baza politei de asigurare.
Cum se calculeaza suma asigurata?
Pentru a calcula suma asigurata a autovehiculului trebuie in primul rand sa se cunoasca valoarea de nou a acestuia. Pentru autovehiculele de pana la un an vechime si aflate la primul proprietar, valoarea de nou este valoarea de factura cu toate taxele incluse. Pentru autovehiculele second hand valoarea de nou se determina conform cataloagelor specializate.
In baza valorii de nou a autovehiculului si a vechimii acestuia se calculeaza apoi suma asigurata (valoarea reala).
Ce este fransiza?
Fransiza este partea daunei suportate de catre asigurat. Scopul fransizei este acela de a creste grija fata de autovehiculul asigurat, limitand astfel cazurile de dauna. Politele de asigurare CASCO prevad fransize mai ales pentru riscul de furt.
Documente necesare pentru dosarul de dauna
1. Proces verbal sau Autorizatie de reparatie + anexa 2, in original si copie
2. Tichet asigurare vinovat RCA si certificatul de inmatriculare al autovehiculului vinovatului, in copie
3. Certificatul de inmatriculare al autovehiculului pagubit, in copie
4. Copie B.I. C.I.+Permis Auto Sofer, in copie
5. Cartea de identitate a autovehiculului pagubit, in copie
6. Delegatie de reprezentare daca autovehiculul apartine unei persoane juridice
7. In cazul persoanelor fizice pentru deschiderea dosarului de dauna este necesara prezenta proprietarului, a unei rude de gradul I sau a unui imputernicit cu procura notariala.
DESPRE ASIGURARILE DE LOCUINTE SI BUNURI
De ce si cand avem nevoie de o asigurare?
Asigurarea locuintei si/sau bunurilor continute in aceasta este, poate, cea mai importanta asigurare non-viata pe care o puteti incheia.
Fenomenele naturale, calamitatile, incendiul, explozia pot sa va distruga agoniseala de o viata. Daca pentru prevenirea incendiului sau exploziei exista astazi solutii tehnice din ce in ce mai perfectionate, inundatiile sau cutremurele sunt practic imposibil de prevenit sau de evitat.
Aceleasi evenimente care pun in pericol cladirea locuintei pot afecta si bunurile dvs. (mobilier, aparatura electrocasnica, aparatura electronica, imbracaminte, unelte gospodaresti, alimente, etc.).
Un alt pericol, din pacate permanent, il reprezinta furtul prin efractie sau prin acte de talharie care, de asemenea, pune in pericol bunurile de valoare, putand duce si la distrugeri in locuinta.
Actiunile rauvoitoare ale unor persoane (acte de terorism / vandalism) pot produce si ele distrugeri ale bunurilor sau cladirii.
Toate aceste evenimente sunt tot atatea argumente care sustin necesitatea unei asigurari a locuintei si a bunurilor continute in aceasta.
Asigurarea locuintei (a cladirii) este obligatorie atunci cand solicitati un credit bancar si garantarea acestuia catre banca o constituie locuinta.
Asigurarea locuintei si a bunurilor continute in aceasta se poate incheia oricand in cursul anului.
Incheierea acestui tip de asigurare este cea mai ieftina modalitate de protejare a cladirii si bunurilor personale, mai ieftina decat achizitionarea unui sistem perfectionat de alarma sau chiar decat intretinerea anuala a unui caine de paza.
Caracteristicile asigurarii
Ce se poate asigura
- cladiri si alte constructii: cladiri si constructii speciale (cu exceptia terenului) precum si elemente fixe si detasabile de fundatie sau impamantare, instalatii fixe hidraulice, igienico-sanitare, de incalzire, lifturi, instalatii fixe de iluminat, instalatii de aer conditionat, toate aferente cladirilor;
- bunuri casnice: mobilier, aparatura electrocasnica si electronica, lenjerie, incaltaminte, imbracaminte, covoare, perdele, efecte personale, etc. cu exceptia banilor, pietrelor pretioase, bijuteriilor, marcilor postale, tablourilor, sculpturilor, colectiilor sau altor obiecte cu valoare artistica, stiintifica sau istorica.
Riscurile pentru care se acorda despagubiri
incendiu;
trasnet;
explozie (de gaze sau aburi);
caderea pe cladire a aparatelor de zbor sau parti ale acestora si obiecte transportate de acestea;
cutremur de pamant;
inundatie;
furtuna;
grindina;
ploaie torentiala;
prabusiri sau alunecari de teren;
greutatea stratului de zapada;
avarii accidentale ale instalatiilor de apa, canal, sau incalzire;
inundarea apartamentelor cu apa provenita de la vecini;
pagube produse datorita actiunii rauvoitoare a unor persoane (terorism, vandalism);
furt prin efractie al bunurilor.
Extinderi ale politei de asigurare a locuintei
Asigurarea de raspundere civila legala a membrilor familiei
Se acorda despagubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca pentru prejudiciul adus unor terte persoane ca urmare a unui eveniment asigurat:
vatamari corporale (invaliditate sau deces);
avarieri sau distrugeri ale unor bunuri apartinand acestora.
Despagubirile sunt in limita sumei asigurate pentru care opteaza asiguratul.
Asigurarea de accidente a membrilor familiei
Se acorda despagubiri asiguratului si membrilor familiei sale nominalizati in polita pentru accidentele suferite care se produc independent de vointa acestora (accidente care au drept urmari diferite grade de invaliditate sau decesul).
Despagubirile sunt in limita sumei asigurate pentru care opteaza asiguratul la incheierea politei.
Cum se solicita o despagubire?
In urma producerii unui eveniment asigurat care a determinat pagube cladirii sau bunurilor continute, unor terte persoane sau accidentarea membrilor familiei, asiguratul trebuie sa adreseze o instiintare catre societatea de asigurari cu mentionarea datei, locului si imprejurarilor in care a avut loc evenimentul, descrierea pagubelor si valoarea estimativa a acestora sau descrierea leziunilor suferite de catre persoanele accidentate.
De asemenea asiguratul va completa o cerere de despagubire care va initia dosarul de dauna si inceperea procedurii de despagubire.
Procedura de despagubire presupune urmatoarele etape:
constatarea pagubelor de catre reprezentantul societatii de asigurare;
avizarea de catre societatea de asigurare a inceperii lucrarilor de reparatie, reconditionare sau restaurare, inlocuire;
documentarea dosarului de dauna (procese verbale de constatare sau de cercetare emise de organe competente, adeverinte medicale sau certificat de deces, documente de plata a reparatiilor, reconditionarilor, restructurarilor sau inlocuirilor, eventuale declaratii ale martorilor, hotarari judecatoresti);
semnarea dosarului de dauna de catre ambele parti;
plata despagubirii.
Plata despagubirilor se efectueaza dupa 15-30 de zile de la data depunerii documentatiei complete de catre asigurat / beneficiar.
Societatea de asigurare poate amana plata despagubirii daca in legatura cu dauna a fost instituita impotriva asiguratului o ancheta sau o procedura penala de catre politie.
De asemenea societatea poate refuza plata despagubirii daca cererea de despagubire este frauduloasa ori are la baza declaratii care se dovedesc false.
Asigurarea locuintei si/sau bunurilor continute in aceasta este, poate, cea mai importanta asigurare non-viata pe care o puteti incheia.
Fenomenele naturale, calamitatile, incendiul, explozia pot sa va distruga agoniseala de o viata. Daca pentru prevenirea incendiului sau exploziei exista astazi solutii tehnice din ce in ce mai perfectionate, inundatiile sau cutremurele sunt practic imposibil de prevenit sau de evitat.
Aceleasi evenimente care pun in pericol cladirea locuintei pot afecta si bunurile dvs. (mobilier, aparatura electrocasnica, aparatura electronica, imbracaminte, unelte gospodaresti, alimente, etc.).
Un alt pericol, din pacate permanent, il reprezinta furtul prin efractie sau prin acte de talharie care, de asemenea, pune in pericol bunurile de valoare, putand duce si la distrugeri in locuinta.
Actiunile rauvoitoare ale unor persoane (acte de terorism / vandalism) pot produce si ele distrugeri ale bunurilor sau cladirii.
Toate aceste evenimente sunt tot atatea argumente care sustin necesitatea unei asigurari a locuintei si a bunurilor continute in aceasta.
Asigurarea locuintei (a cladirii) este obligatorie atunci cand solicitati un credit bancar si garantarea acestuia catre banca o constituie locuinta.
Asigurarea locuintei si a bunurilor continute in aceasta se poate incheia oricand in cursul anului.
Incheierea acestui tip de asigurare este cea mai ieftina modalitate de protejare a cladirii si bunurilor personale, mai ieftina decat achizitionarea unui sistem perfectionat de alarma sau chiar decat intretinerea anuala a unui caine de paza.
Caracteristicile asigurarii
Ce se poate asigura
- cladiri si alte constructii: cladiri si constructii speciale (cu exceptia terenului) precum si elemente fixe si detasabile de fundatie sau impamantare, instalatii fixe hidraulice, igienico-sanitare, de incalzire, lifturi, instalatii fixe de iluminat, instalatii de aer conditionat, toate aferente cladirilor;
- bunuri casnice: mobilier, aparatura electrocasnica si electronica, lenjerie, incaltaminte, imbracaminte, covoare, perdele, efecte personale, etc. cu exceptia banilor, pietrelor pretioase, bijuteriilor, marcilor postale, tablourilor, sculpturilor, colectiilor sau altor obiecte cu valoare artistica, stiintifica sau istorica.
Riscurile pentru care se acorda despagubiri
incendiu;
trasnet;
explozie (de gaze sau aburi);
caderea pe cladire a aparatelor de zbor sau parti ale acestora si obiecte transportate de acestea;
cutremur de pamant;
inundatie;
furtuna;
grindina;
ploaie torentiala;
prabusiri sau alunecari de teren;
greutatea stratului de zapada;
avarii accidentale ale instalatiilor de apa, canal, sau incalzire;
inundarea apartamentelor cu apa provenita de la vecini;
pagube produse datorita actiunii rauvoitoare a unor persoane (terorism, vandalism);
furt prin efractie al bunurilor.
Extinderi ale politei de asigurare a locuintei
Asigurarea de raspundere civila legala a membrilor familiei
Se acorda despagubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca pentru prejudiciul adus unor terte persoane ca urmare a unui eveniment asigurat:
vatamari corporale (invaliditate sau deces);
avarieri sau distrugeri ale unor bunuri apartinand acestora.
Despagubirile sunt in limita sumei asigurate pentru care opteaza asiguratul.
Asigurarea de accidente a membrilor familiei
Se acorda despagubiri asiguratului si membrilor familiei sale nominalizati in polita pentru accidentele suferite care se produc independent de vointa acestora (accidente care au drept urmari diferite grade de invaliditate sau decesul).
Despagubirile sunt in limita sumei asigurate pentru care opteaza asiguratul la incheierea politei.
Cum se solicita o despagubire?
In urma producerii unui eveniment asigurat care a determinat pagube cladirii sau bunurilor continute, unor terte persoane sau accidentarea membrilor familiei, asiguratul trebuie sa adreseze o instiintare catre societatea de asigurari cu mentionarea datei, locului si imprejurarilor in care a avut loc evenimentul, descrierea pagubelor si valoarea estimativa a acestora sau descrierea leziunilor suferite de catre persoanele accidentate.
De asemenea asiguratul va completa o cerere de despagubire care va initia dosarul de dauna si inceperea procedurii de despagubire.
Procedura de despagubire presupune urmatoarele etape:
constatarea pagubelor de catre reprezentantul societatii de asigurare;
avizarea de catre societatea de asigurare a inceperii lucrarilor de reparatie, reconditionare sau restaurare, inlocuire;
documentarea dosarului de dauna (procese verbale de constatare sau de cercetare emise de organe competente, adeverinte medicale sau certificat de deces, documente de plata a reparatiilor, reconditionarilor, restructurarilor sau inlocuirilor, eventuale declaratii ale martorilor, hotarari judecatoresti);
semnarea dosarului de dauna de catre ambele parti;
plata despagubirii.
Plata despagubirilor se efectueaza dupa 15-30 de zile de la data depunerii documentatiei complete de catre asigurat / beneficiar.
Societatea de asigurare poate amana plata despagubirii daca in legatura cu dauna a fost instituita impotriva asiguratului o ancheta sau o procedura penala de catre politie.
De asemenea societatea poate refuza plata despagubirii daca cererea de despagubire este frauduloasa ori are la baza declaratii care se dovedesc false.
ASIGURAREA CLĂDIRILOR APARŢINÂND PERSOANELOR FIZICE
Locuinţa dvs. reprezintă o îmbinare de valori materiale şi sentimentale. Reprezintă sentimentul de "acasă", indiferent daca aceasta înseamnă un apartament într-un bloc, o casă, o vilă sau o gospodărie.
Cine limitează efectele riscurilor la care este supusă locuinţa dvs.?
Răspunsul este NOI – Societatea de asigurare.
De ce să plătiţi pentru neatenţia vecinului care v-a inundat?
Plătim NOI - Societatea de asigurare.
De ce să suportaţi reparaţiile unor pagube produse de catastrofe naturale?
Există Societatea de asigurare.
Mult prea frecvent au loc spargeri de locuinţe. Şi în cele mai multe cazuri acestea nu au ca urmare doar furtul obiectelor din locuinţă, ci şi distrugerea şi vandalizarea locuinţei. Un trăsnet poate declanşa un incendiu, care distruge în secunde averile dvs., iar o ploaie torenţiala va poate inunda locuinţa.
Societatea de asigurare preia toate aceste riscuri pentru dvs., despăgubindu-vă prompt şi eficient!
Asigurarea locuinţei vă oferă o protecţie împotriva pierderilor provocate de evenimente ca incendiu, explozie, cutremur, inundaţii, vandalism, furt prin efracţie şi altele. Societatea de asigurare vă ajută să vă reclădiţi locuinţa distrusă.
De ce, ca persoană fizică, am nevoie de asigurare?
Riscul face parte din viaţa noastră. Asigurarea limitează sau anulează efectele producerii riscurilor prin despăgubirile pe care Societatea de asigurare le acordă pentru asigurările pe care le oferă persoanelor fizice, ca de exemplu:
• asigurarea clădirilor împotriva riscurilor de incendiu, cutremur, inundaţie, distrugere, avariere etc.;
• asigurarea bunurilor împotriva riscurilor de incendiu, furt, distrugere, avariere etc.;
• asigurarea persoanelor pentru deces şi invaliditate permanentă ca urmare a unui accident;
• asigurarea CASCO a autovehiculelor, care acoperă riscul de avariere şi furt;
• asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, pentru pagube cauzate terţilor prin accidente de autovehicule;
• asigurarea culturilor, împotriva riscurilor de incendiu, ploi torenţiale, furtună, grindină etc. precum şi asigurarea animalelor şi păsărilor pentru accidente şi boli;
• asigurarea de răspundere civilă, care acoperă pierderile băneşti ce trebuiesc suportate de asigurat, ca urmare a prejudicierii unei terţe persoane.
DESPRE ASIGURARILE DE VIATA
Dacă vrem să ne bucurăm de libertate şi securitate, noi, ca indivizi, trebuie să ne asigurăm această siguranţă în primul rând prin propriile noastre eforturi.
Asigurările de viaţă oferă oamenilor metoda cea mai eficientă pentru a realiza securitatea economică.
Există 3 ameninţări majore la adresa securităţii economice a fiecăruia dintre noi:
I. DECESUL
II. BĂTRÂNEŢEA
III. INVALIDITATEA
De ce cumpără oamenii asigurări de viaţă?
• Toată lumea consideră că economisirea de bani reprezintă un imperativ pentru viitoarea lor securitate. Oamenii vor să economisească dar în acelaşi timp să se şi bucure de prezent, ceea ce face ca de multe ori economisirea să fie dificilă dacă nu chiar imposibilă.
• Plata unei prime de asigurare către o companie creează un patrimoniu imediat constând din întreaga sumă pe care o persoană doreşte să o economisească.
• Asigurarea de viaţă oferă oamenilor posibilitatea creării imediate a unui patrimoniu şi să plătească pentru acesta în cele mai uşoare condiţii posibile. Chiar dacă plăţile în contul primei pot constitui uneori o povară, avantajele şi beneficiile depăşesc cu mult costul.
• O altă raţiune pentru care oamenii cumpără o asigurare de viaţă este protejarea familiei. Asigurarea este singurul instrument financiar din lume pentru a realiza economii şi care asigură în mod simultan protejarea familiei, acest lucru fiind garantat.
• Câştigăm o avere în timpul unei vieţi, problema este cât de mult economisim! Economisirile rehulate aduc cel mai mare venit atunci când ai nevoie, când veniturile ţi se reduc sau sunt eliminate din cauza vârstei înaintate.
• Cheltuielile asociate cu pensionarea nu pot fi evitate. Dacă un individ nu a acumulat suficiente fonduri pentru o pensionare confortabilă atunci el trebuie să continue să muncească şi la o vârstă înaintată, dacă este sănătos şi dacă poate găsi de lucru. Cel mai adesea banii care se câştigă cel mai greu sunt banii câştigaţi după o experienţă de o viaţă.
În ce investim de obicei banii?
• Acţiuni şi alte valori mobiliare
• Depozite bancare
• Imobiliare – case, terenuri
• Aur
• Valută
• Obiecte de artă
• Bonuri de trezorerie
• Titluri de stat
Asigurările de viaţă oferă oamenilor metoda cea mai eficientă pentru a realiza securitatea economică.
Există 3 ameninţări majore la adresa securităţii economice a fiecăruia dintre noi:
I. DECESUL
II. BĂTRÂNEŢEA
III. INVALIDITATEA
De ce cumpără oamenii asigurări de viaţă?
• Toată lumea consideră că economisirea de bani reprezintă un imperativ pentru viitoarea lor securitate. Oamenii vor să economisească dar în acelaşi timp să se şi bucure de prezent, ceea ce face ca de multe ori economisirea să fie dificilă dacă nu chiar imposibilă.
• Plata unei prime de asigurare către o companie creează un patrimoniu imediat constând din întreaga sumă pe care o persoană doreşte să o economisească.
• Asigurarea de viaţă oferă oamenilor posibilitatea creării imediate a unui patrimoniu şi să plătească pentru acesta în cele mai uşoare condiţii posibile. Chiar dacă plăţile în contul primei pot constitui uneori o povară, avantajele şi beneficiile depăşesc cu mult costul.
• O altă raţiune pentru care oamenii cumpără o asigurare de viaţă este protejarea familiei. Asigurarea este singurul instrument financiar din lume pentru a realiza economii şi care asigură în mod simultan protejarea familiei, acest lucru fiind garantat.
• Câştigăm o avere în timpul unei vieţi, problema este cât de mult economisim! Economisirile rehulate aduc cel mai mare venit atunci când ai nevoie, când veniturile ţi se reduc sau sunt eliminate din cauza vârstei înaintate.
• Cheltuielile asociate cu pensionarea nu pot fi evitate. Dacă un individ nu a acumulat suficiente fonduri pentru o pensionare confortabilă atunci el trebuie să continue să muncească şi la o vârstă înaintată, dacă este sănătos şi dacă poate găsi de lucru. Cel mai adesea banii care se câştigă cel mai greu sunt banii câştigaţi după o experienţă de o viaţă.
În ce investim de obicei banii?
• Acţiuni şi alte valori mobiliare
• Depozite bancare
• Imobiliare – case, terenuri
• Aur
• Valută
• Obiecte de artă
• Bonuri de trezorerie
• Titluri de stat
MECANISMUL DE FUNCŢIONARE AL UNEI ASIGURĂRI DE VIAŢĂ
Asigurarea de viaţă este o proprietate creată instantaneu în momentul achitării primei rate de primă.
ASIGURAREA DE VIAŢĂ este o metodă de garantare şi conservare a proprietăţilor unei familiei în cazul unei situaţii neaşteptate astfel încât să nu fie afectate celelalte forme de economisire:
-depozitul bancar – la termen
-acţiunile – posibil în pierdere
-casa, terenul – uneori subevaluate
ASIGURAREA DE VIAŢĂ este o metodă de protejare valorilor umane; indemnizaţia pentru invaliditate asigură independenţa materială şi spirituală a persoanei în cazul imposibilităţii obţinerii unui venit prin muncă
ASIGURAREA DE VIAŢĂ este o metodă prin care se asigură independenţa financiară în cazul unui accident sau îmbolnăvire care necesită spitalizare sau o intervenţie chirurgicală
ASIGURAREA DE VIAŢĂ acoperă un credit, o ipotecă sau ratele de la cumpărarea uni produs, garantând proprietatea
ASIGURAREA DE VIAŢĂ poate constitui un capital de investit pentru o persoană tânără, la începutul perioadei productive. Sunt două categorii de persoane: cei care cheltuiesc toate veniturile lunare şi cei care înainte de a cheltui, economisesc. În timp, cei din prima categorie ajung să lucreze pentru cei din a doua categorie.
ASIGURAREA DE VIAŢĂ conservă o afacere în favoarea asociaţilor, în cazul decesului unuia dintre ei.
ASIGURAREA DE VIAŢĂ este produsul care acoperă în mod real necesităţile în caz de deces sau supravieţuire.
ASIGURAREA DE VIAŢĂ poate rezolva problemele care apar între moştenitorii unei proprietăţi în cazul decesului părinţilor.
ASIGURAREA DE VIAŢĂ este o metodă de garantare şi conservare a proprietăţilor unei familiei în cazul unei situaţii neaşteptate astfel încât să nu fie afectate celelalte forme de economisire:
-depozitul bancar – la termen
-acţiunile – posibil în pierdere
-casa, terenul – uneori subevaluate
ASIGURAREA DE VIAŢĂ este o metodă de protejare valorilor umane; indemnizaţia pentru invaliditate asigură independenţa materială şi spirituală a persoanei în cazul imposibilităţii obţinerii unui venit prin muncă
ASIGURAREA DE VIAŢĂ este o metodă prin care se asigură independenţa financiară în cazul unui accident sau îmbolnăvire care necesită spitalizare sau o intervenţie chirurgicală
ASIGURAREA DE VIAŢĂ acoperă un credit, o ipotecă sau ratele de la cumpărarea uni produs, garantând proprietatea
ASIGURAREA DE VIAŢĂ poate constitui un capital de investit pentru o persoană tânără, la începutul perioadei productive. Sunt două categorii de persoane: cei care cheltuiesc toate veniturile lunare şi cei care înainte de a cheltui, economisesc. În timp, cei din prima categorie ajung să lucreze pentru cei din a doua categorie.
ASIGURAREA DE VIAŢĂ conservă o afacere în favoarea asociaţilor, în cazul decesului unuia dintre ei.
ASIGURAREA DE VIAŢĂ este produsul care acoperă în mod real necesităţile în caz de deces sau supravieţuire.
ASIGURAREA DE VIAŢĂ poate rezolva problemele care apar între moştenitorii unei proprietăţi în cazul decesului părinţilor.
SCURTA ISTORIE A ASIGURARILOR
Asigurările se practică de timp îndelungat.
Aşa cum poate cunoaşteţi, primele forme de asigurare se practicau în Grecia Antică şi erau legate de procesiunea înmormântării. Romanii, de asemenea au avut pus la punct un sistem în care cei rămaşi în viaţă după decesul asiguratului primeau o anumită sumă de bani. Încă din acele timpuri se pare că era recunoscută grija oamenilor de a-şi asigura o înmormântare decentă, de a-şi proteja sănătatea, familia.
Asigurarea de viaţă pe care o cunoaştem astăzi a apărut mult mai târziu, respectiv la începutul secolului XVII, când devenise o necesitate ca atât viaţa căpitanului navei, cât şi încărcătura aflată la bordul ei să fie asigurate.
După cum vedeţi, necesitatea asigurării de viaţă şi a asigurării bunurilor a apărut în activitatea de transport maritim şi fluvial, unde riscurile erau maxime.
Această industrie a asigurărilor a cunoscut o dezvoltare rapidă. S-au format societăţi care promovau scheme de anuitate şi de protejare a vieţii, iar spre sfârşitul secolului XVIII, în anul 1774, Actul Asigurării de Viaţă cerea ca ofertantul să propună un “interes asigurabil” în viaţa asiguratului, pentru ca practicarea jocurilor de noroc să fie stăpânită şi redusă. Până atunci oamenii obişnuiau să parieze pe durat de viaţă aşteptată a unor personalităţi binecunoscute şi chiar pe rezultatul războaielor.
Notă: Anuitate înseamnă că deţinătorul poliţei de asigurare de viaţă primeşte la intervale regulate, după o anumită perioadă bine determinată, o sumă fixă de bani
Prima societate din lume care a recunoscut nevoia de a grada primele în funcţie de vârstă şi de a cuantifica şi extinde riscurile potenţiale, a fost Equitable Life în 1762, companie care funcţionează şi în prezent în Marea Britanie.
Industria asigurărilor şi-a intrat practic în drepturi în secolul XIX, după revoluţia industrială, multe dintre companiile care poartă acum nume familiare fiind înfiinţate în acea perioadă.
În ultimii ani acest domeniu al asigurărilor a suferit schimbări importante ca urmare a complexităţii crescânde a vieţii într-o eră tehnologică care a adus permanent noutăţi, cu pieţe care au apărut brusc sau pieţe globale. Natura acestor schimbări implică:
- modificări în cadrul companiilor de asigurări;
- modificări intervenite în piaţa de asigurări.
Nu a fost niciodată mai necesar ca astăzi să înţelegem importanţa asigurărilor şi rolul pe care îl joacă în viaţa noastră. Este o temă care merită cu adevărat să ocupe un loc important în topul priorităţilor cu care ne confruntăm în aceste vremuri marcate de schimbare şi nesiguranţă economică.
Asigurarea ne protejează în cazul apariţiei unor evenimente neaşteptate, cum ar fi accidente de maşină sau boli, pierderea slujbei sau moartea prematură. Ea poate fi un mod comod de economisire şi investiţie. De exemplu: asigurarea este deosebit de preţioasă în crearea unor rezerve de pensii în cazul în care cu toţii trăim mai mult, iar siguranţa slujbei pe care o avem este tot mai precară.
Asigurarea are în vedere riscurile potenţiale şi modul în care să ne protejeze împotriva evenimentelor nedorite. În acest context, să fim asiguraţi pare o idee bună. Primele de asigurare nu sunt în general prea mari, chiar dacă nivelul lor a crescut în ultimii ani. Plata acestor prime ne asigură în cazul în care avem probleme, cum ar fi: incendierea casei, un accident de maşină, un jaf; costurile relative ale pagubelor suferite fiind acoperite de asigurare. Aceste cheltuieli vor fi acoperite din fondurile pe care companiile de asigurări le acumulează sub forma primelor plătite de asiguraţi, care sunt astfel protejaţi de accidente. Întrucât doar câţiva suferim o pierdere sau o pagubă în acelaşi timp, majoritatea poate suporta costurile minorităţii, iar venitul provenit din investirea acestor fonduri poate fi utilizat în cazul unor eventuale catastrofe.
Asigurarea poate fi privită şi ca o recompensă atunci când venitul provenit din investiţii reprezintă pentru noi o restituire a economiilor cu profit în perioada de pensie. În acest mod vom fi recompensaţi pentru precauţia noastră de a economisi pentru zile negre, de a cumpăra o nouă casă, maşină sau de a ne asigura un venit la sfârşitul vieţii active.
În esenţă asigurarea ne furnizează opţiuni importante pentru a ne proteja pe noi şi viitorul nostru în cazul unor evenimente neprevăzute şi tragedii şi mai mult ne oferă serviciile necesare pentru economisire şi investiţie utilă, odată cu pensionarea. Economia de asigurare este vitală în acest context. Alegerea ne aparţine. De aceea să nu ignorăm factorii de risc potenţiali.
Poate că pentru noi românii, care mai avem încă probleme cu mentalitatea, este mai greu să luăm o decizie fiindcă incultura noastră în asigurări ne aduce în situaţii tragi-comice. Întrebări de genul: ce sunt asigurările, care societăţi sunt bune, ce produse au, pe care să le aleg, pe ce durată, pe ce bani, cu ce beneficii, pot părea fireşti dar un anumit grad de cultură ar îndepărta aceste nelinişti.
În occident există cultură adevărată în asigurări. Toată lumea are asigurări de viaţă, medicale, asigurări pentru maşină, pentru casă, firmele îşi asigură mărfurile şi bunurile. Asigurarea este ceva normal, firesc, face parte din cotidian.
De ce?
Pentru că occidentul are o cultură a dreptului de proprietate, iar proprietatea se apără juridic, dar şi prin prevenirea şi asigurarea eventualelor pagube.
Dincolo de tragi-comedia enunţată mai înainte, trebuie să observăm că totuşi încep să apară semne bune şi la noi. Societatea românească şi-a dezvoltat în ultimii 20 ani simţul proprietăţii, iar marile companii au intrat masiv pe piaţă, simţind potenţialul unei cereri în formare.
Cu cât vom înainta mai mult în economia de piaţă, cu atât va creşte şi nevoia de asigurări.
Aşa cum poate cunoaşteţi, primele forme de asigurare se practicau în Grecia Antică şi erau legate de procesiunea înmormântării. Romanii, de asemenea au avut pus la punct un sistem în care cei rămaşi în viaţă după decesul asiguratului primeau o anumită sumă de bani. Încă din acele timpuri se pare că era recunoscută grija oamenilor de a-şi asigura o înmormântare decentă, de a-şi proteja sănătatea, familia.
Asigurarea de viaţă pe care o cunoaştem astăzi a apărut mult mai târziu, respectiv la începutul secolului XVII, când devenise o necesitate ca atât viaţa căpitanului navei, cât şi încărcătura aflată la bordul ei să fie asigurate.
După cum vedeţi, necesitatea asigurării de viaţă şi a asigurării bunurilor a apărut în activitatea de transport maritim şi fluvial, unde riscurile erau maxime.
Această industrie a asigurărilor a cunoscut o dezvoltare rapidă. S-au format societăţi care promovau scheme de anuitate şi de protejare a vieţii, iar spre sfârşitul secolului XVIII, în anul 1774, Actul Asigurării de Viaţă cerea ca ofertantul să propună un “interes asigurabil” în viaţa asiguratului, pentru ca practicarea jocurilor de noroc să fie stăpânită şi redusă. Până atunci oamenii obişnuiau să parieze pe durat de viaţă aşteptată a unor personalităţi binecunoscute şi chiar pe rezultatul războaielor.
Notă: Anuitate înseamnă că deţinătorul poliţei de asigurare de viaţă primeşte la intervale regulate, după o anumită perioadă bine determinată, o sumă fixă de bani
Prima societate din lume care a recunoscut nevoia de a grada primele în funcţie de vârstă şi de a cuantifica şi extinde riscurile potenţiale, a fost Equitable Life în 1762, companie care funcţionează şi în prezent în Marea Britanie.
Industria asigurărilor şi-a intrat practic în drepturi în secolul XIX, după revoluţia industrială, multe dintre companiile care poartă acum nume familiare fiind înfiinţate în acea perioadă.
În ultimii ani acest domeniu al asigurărilor a suferit schimbări importante ca urmare a complexităţii crescânde a vieţii într-o eră tehnologică care a adus permanent noutăţi, cu pieţe care au apărut brusc sau pieţe globale. Natura acestor schimbări implică:
- modificări în cadrul companiilor de asigurări;
- modificări intervenite în piaţa de asigurări.
Nu a fost niciodată mai necesar ca astăzi să înţelegem importanţa asigurărilor şi rolul pe care îl joacă în viaţa noastră. Este o temă care merită cu adevărat să ocupe un loc important în topul priorităţilor cu care ne confruntăm în aceste vremuri marcate de schimbare şi nesiguranţă economică.
Asigurarea ne protejează în cazul apariţiei unor evenimente neaşteptate, cum ar fi accidente de maşină sau boli, pierderea slujbei sau moartea prematură. Ea poate fi un mod comod de economisire şi investiţie. De exemplu: asigurarea este deosebit de preţioasă în crearea unor rezerve de pensii în cazul în care cu toţii trăim mai mult, iar siguranţa slujbei pe care o avem este tot mai precară.
Asigurarea are în vedere riscurile potenţiale şi modul în care să ne protejeze împotriva evenimentelor nedorite. În acest context, să fim asiguraţi pare o idee bună. Primele de asigurare nu sunt în general prea mari, chiar dacă nivelul lor a crescut în ultimii ani. Plata acestor prime ne asigură în cazul în care avem probleme, cum ar fi: incendierea casei, un accident de maşină, un jaf; costurile relative ale pagubelor suferite fiind acoperite de asigurare. Aceste cheltuieli vor fi acoperite din fondurile pe care companiile de asigurări le acumulează sub forma primelor plătite de asiguraţi, care sunt astfel protejaţi de accidente. Întrucât doar câţiva suferim o pierdere sau o pagubă în acelaşi timp, majoritatea poate suporta costurile minorităţii, iar venitul provenit din investirea acestor fonduri poate fi utilizat în cazul unor eventuale catastrofe.
Asigurarea poate fi privită şi ca o recompensă atunci când venitul provenit din investiţii reprezintă pentru noi o restituire a economiilor cu profit în perioada de pensie. În acest mod vom fi recompensaţi pentru precauţia noastră de a economisi pentru zile negre, de a cumpăra o nouă casă, maşină sau de a ne asigura un venit la sfârşitul vieţii active.
În esenţă asigurarea ne furnizează opţiuni importante pentru a ne proteja pe noi şi viitorul nostru în cazul unor evenimente neprevăzute şi tragedii şi mai mult ne oferă serviciile necesare pentru economisire şi investiţie utilă, odată cu pensionarea. Economia de asigurare este vitală în acest context. Alegerea ne aparţine. De aceea să nu ignorăm factorii de risc potenţiali.
Poate că pentru noi românii, care mai avem încă probleme cu mentalitatea, este mai greu să luăm o decizie fiindcă incultura noastră în asigurări ne aduce în situaţii tragi-comice. Întrebări de genul: ce sunt asigurările, care societăţi sunt bune, ce produse au, pe care să le aleg, pe ce durată, pe ce bani, cu ce beneficii, pot părea fireşti dar un anumit grad de cultură ar îndepărta aceste nelinişti.
În occident există cultură adevărată în asigurări. Toată lumea are asigurări de viaţă, medicale, asigurări pentru maşină, pentru casă, firmele îşi asigură mărfurile şi bunurile. Asigurarea este ceva normal, firesc, face parte din cotidian.
De ce?
Pentru că occidentul are o cultură a dreptului de proprietate, iar proprietatea se apără juridic, dar şi prin prevenirea şi asigurarea eventualelor pagube.
Dincolo de tragi-comedia enunţată mai înainte, trebuie să observăm că totuşi încep să apară semne bune şi la noi. Societatea românească şi-a dezvoltat în ultimii 20 ani simţul proprietăţii, iar marile companii au intrat masiv pe piaţă, simţind potenţialul unei cereri în formare.
Cu cât vom înainta mai mult în economia de piaţă, cu atât va creşte şi nevoia de asigurări.
DESPRE ASIGURARILE DE VIATA
Ce este asigurarea de viaţă?
Viaţa noastră se schimbă continuu. Trăim într-o lume extrem de instabilă. În fiecare zi ne confruntăm cu riscuri imprevizibile. Aceste riscuri sunt boala, rănirea, invaliditatea sau decesul celor dragi. Este imposibil să prevezi aceste riscuri, însă îţi poţi asigura protecţie împotriva consecinţelor acestora. Exceptând traumele psihice, posibilitatea ca aceste evenimente să aibă loc poate afecta grav şi situaţia noastră financiară. Ce putem face pentru a rezolva aceste probleme la orice vârstă? Răspunsul la această problemă poate fi găsit în produsele oferite de noi.
Am nevoie de asigurare? La această întrebare nu se poate răspunde printr-un simplu "Da" sau "Nu". Daca vrei să te păzeşti de eventuale pierderi financiare, sau dacă îţi planifici să economiseşti bani pentru viitor, ar trebui să iei în considerare posibilitatea cumpărării unei asigurări de viaţă. Indiferent cine eşti, ai nevoie de asigurare dacă ai:
• Soţie
• Copii
• Părinţi în vârstă
• Împrumuturi (la bancă)
• Dacă nu vrei să îţi schimbi stilul de viaţă după ce te pensionezi.
Ce se întâmplă dacă sunt deja asigurat?
Dacă sunteţi deja asigurat, nu înseamnă că va sunt satisfacute toate necesitatile care au aparut pe parcurs.Viaţa este schimbătoare. Cel puţin o dată la 3-4 ani ar trebui să vă întrebaţi: s-a schimbat ceva în viaţa mea? Dacă oricare dintre evenimentele enumerate mai jos au avut deja loc, înseamnă că a venit timpul să măriţi suma pentru care v-aţi asigurat sau chiar să vă mai faceţi o asigurare:
• V-aţi căsătorit
• Aveţi un copil
• Aţi cumpărat un apartament sau o casă
• Copiii dumneavoastră se pregătesc să înceapă şcoala sau dau examen la facultate
• Soţul/soţia s-a pensionat
• Aţi făcut un împrumut la bancă
Care este diferenţa dintre o asigurare de viaţă şi un cont de economii în bancă?
Asigurările de viaţă diferă de depozitele în bancă prin faptul că ele oferă nu numai creşterea capitalului depus, dar asigură şi plata sumei asigurate, care este garantata de societate si care contine acea dobanta tehnica garantata. Astfel ne putem da seama ca economiile orientate catre o asigurare de viata sunt in siguranta, ba mai mult sunt garantate
Viaţa noastră se schimbă continuu. Trăim într-o lume extrem de instabilă. În fiecare zi ne confruntăm cu riscuri imprevizibile. Aceste riscuri sunt boala, rănirea, invaliditatea sau decesul celor dragi. Este imposibil să prevezi aceste riscuri, însă îţi poţi asigura protecţie împotriva consecinţelor acestora. Exceptând traumele psihice, posibilitatea ca aceste evenimente să aibă loc poate afecta grav şi situaţia noastră financiară. Ce putem face pentru a rezolva aceste probleme la orice vârstă? Răspunsul la această problemă poate fi găsit în produsele oferite de noi.
Am nevoie de asigurare? La această întrebare nu se poate răspunde printr-un simplu "Da" sau "Nu". Daca vrei să te păzeşti de eventuale pierderi financiare, sau dacă îţi planifici să economiseşti bani pentru viitor, ar trebui să iei în considerare posibilitatea cumpărării unei asigurări de viaţă. Indiferent cine eşti, ai nevoie de asigurare dacă ai:
• Soţie
• Copii
• Părinţi în vârstă
• Împrumuturi (la bancă)
• Dacă nu vrei să îţi schimbi stilul de viaţă după ce te pensionezi.
Ce se întâmplă dacă sunt deja asigurat?
Dacă sunteţi deja asigurat, nu înseamnă că va sunt satisfacute toate necesitatile care au aparut pe parcurs.Viaţa este schimbătoare. Cel puţin o dată la 3-4 ani ar trebui să vă întrebaţi: s-a schimbat ceva în viaţa mea? Dacă oricare dintre evenimentele enumerate mai jos au avut deja loc, înseamnă că a venit timpul să măriţi suma pentru care v-aţi asigurat sau chiar să vă mai faceţi o asigurare:
• V-aţi căsătorit
• Aveţi un copil
• Aţi cumpărat un apartament sau o casă
• Copiii dumneavoastră se pregătesc să înceapă şcoala sau dau examen la facultate
• Soţul/soţia s-a pensionat
• Aţi făcut un împrumut la bancă
Care este diferenţa dintre o asigurare de viaţă şi un cont de economii în bancă?
Asigurările de viaţă diferă de depozitele în bancă prin faptul că ele oferă nu numai creşterea capitalului depus, dar asigură şi plata sumei asigurate, care este garantata de societate si care contine acea dobanta tehnica garantata. Astfel ne putem da seama ca economiile orientate catre o asigurare de viata sunt in siguranta, ba mai mult sunt garantate
DESPRE ASIGURARILE DE VIATA
- Necesitatea cumpararii unei asigurari de viata –
Necesitatea cumpararii unei asigurari de viata reiese din nevoia de protectie a oamenilor. Pe lânga toate bunurile detinute, viata si sanatatea unui individ, integritatea lui fizica, capacitatea de munca sunt bunurile cele mai de pret si pot fi afectate de diferite evenimente nesigure viitoare, ducând la imposibilitatea desfasurarii unei activitati si deci a obtinerii unui venit. Necesitatea incheierii unei asigurari de viata provine dintr-o nevoie absoluta a fiecaruia, de a oferi protectia financiara a familiei, a dependentilor sau a celor apropiati in cazul decesului, in paralel cu alte avantaje pe care asiguratorii le pot oferi: economisire, pensie, investitii.
Dintotdeauna vietile oamenilor au fost amenintate de cele mai variate si distructive forte ale naturii, trasnetele, incendiile, furtunile, inundatiile, seismele si eruptiile vulcanice provocând moartea, accidentarea sau imbolnavirea oamenilor. Perfectionarea continua a tehnicii si tehnologiilor, organizarea de intreprinderi care concentreaza mii de salariati, crearea de aglomerari urbane care numara sute de mii si milioane de locuitori, sporirea parcului mijloacelor de transport si a vitezei cu care acestea circula, folosirea energiei atomice in diverse scopuri etc, toate acestea au dus la sporirea numarului accidentelor de munca si de circulatie, al incendiilor si exploziilor.
Oamenii nu au stat insa pasivi in fata vitregiilor naturii si au cautat sa se apere, sa prevada, sa previna si sa micsoreze efectele acestor evenimente dar, in cazul acoperirii riscului de deces sau de invaliditate permanenta, modalitatea cea mai sigura si cea mai eficienta este incheierea unei asigurari de viata.
Pe lânga aceste cauze de natura externa, ponderea cea mai mare intre cauzele decesului o au bolile. Cele mai importante dintre acestea sunt bolile aparatului circulator, ale aparatului respirator, tumorile, traumatismele si bolile aparatului digestiv.
Tinând cont de aspectele prezentate anterior si de situatia economica instabila existenta in România, incheierea unei asigurari care sa acopere riscul de deces este o problema la care ar trebui sa se gândeasca orice persoana, pentru a nu crea un dezechilibru in situatia financiara a urmasilor dependenti.
Populatia “varstei a treia”, in continua crestere numerica, este o categorie sociala vulnerabila, cu probleme specifice fata de celelalte segmente sociale. Asigurarea necesitatilor populatiei vârstnice pentru un trai decent, trebuie sa acopere o gama larga de preocupari, nu numai in plan economic, dar si social si psihosocial.
De aceea acest proces de imbatrânire va duce la un moment dat la imposibilitatea statului de a intretine partea inactiva a populatiei si astfel devine un lucru esential incheierea unei asigurari de viata care sa ofere atât protectia financiara a urmasilor in caz de deces, cât si asigurarea unui trai linistit la vârsta pensionarii.
Necesitatea cumpararii unei asigurari de viata reiese din nevoia de protectie a oamenilor. Pe lânga toate bunurile detinute, viata si sanatatea unui individ, integritatea lui fizica, capacitatea de munca sunt bunurile cele mai de pret si pot fi afectate de diferite evenimente nesigure viitoare, ducând la imposibilitatea desfasurarii unei activitati si deci a obtinerii unui venit. Necesitatea incheierii unei asigurari de viata provine dintr-o nevoie absoluta a fiecaruia, de a oferi protectia financiara a familiei, a dependentilor sau a celor apropiati in cazul decesului, in paralel cu alte avantaje pe care asiguratorii le pot oferi: economisire, pensie, investitii.
Dintotdeauna vietile oamenilor au fost amenintate de cele mai variate si distructive forte ale naturii, trasnetele, incendiile, furtunile, inundatiile, seismele si eruptiile vulcanice provocând moartea, accidentarea sau imbolnavirea oamenilor. Perfectionarea continua a tehnicii si tehnologiilor, organizarea de intreprinderi care concentreaza mii de salariati, crearea de aglomerari urbane care numara sute de mii si milioane de locuitori, sporirea parcului mijloacelor de transport si a vitezei cu care acestea circula, folosirea energiei atomice in diverse scopuri etc, toate acestea au dus la sporirea numarului accidentelor de munca si de circulatie, al incendiilor si exploziilor.
Oamenii nu au stat insa pasivi in fata vitregiilor naturii si au cautat sa se apere, sa prevada, sa previna si sa micsoreze efectele acestor evenimente dar, in cazul acoperirii riscului de deces sau de invaliditate permanenta, modalitatea cea mai sigura si cea mai eficienta este incheierea unei asigurari de viata.
Pe lânga aceste cauze de natura externa, ponderea cea mai mare intre cauzele decesului o au bolile. Cele mai importante dintre acestea sunt bolile aparatului circulator, ale aparatului respirator, tumorile, traumatismele si bolile aparatului digestiv.
Tinând cont de aspectele prezentate anterior si de situatia economica instabila existenta in România, incheierea unei asigurari care sa acopere riscul de deces este o problema la care ar trebui sa se gândeasca orice persoana, pentru a nu crea un dezechilibru in situatia financiara a urmasilor dependenti.
Populatia “varstei a treia”, in continua crestere numerica, este o categorie sociala vulnerabila, cu probleme specifice fata de celelalte segmente sociale. Asigurarea necesitatilor populatiei vârstnice pentru un trai decent, trebuie sa acopere o gama larga de preocupari, nu numai in plan economic, dar si social si psihosocial.
De aceea acest proces de imbatrânire va duce la un moment dat la imposibilitatea statului de a intretine partea inactiva a populatiei si astfel devine un lucru esential incheierea unei asigurari de viata care sa ofere atât protectia financiara a urmasilor in caz de deces, cât si asigurarea unui trai linistit la vârsta pensionarii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
