"CLIENTUL MEU", O EXPRESIE CARE ARE NEVOIE DE O JUSTIFICARE

Referitor la sintagma „clientul meu”. Clientul (consumatorul) are dreptul să-şi aleagă societatea de asigurare, societatea de brokeraj, asistentul în brokeraj la care/şi care doreşte să-şi/să-i încheie o anumită asigurare. O persoană poate fi numită „clientul meu” atâta timp cât persoana respectivă doreşte să se afle în această postură. Putem numi o persoană în mod simbolic „clientul meu” în virtutea faptului că i-am vândut o poliţă, dar nu-i putem impune să revină la noi sau să nu se adreseze altei persoane fizice sau juridice pentru reînnoirea poliţei sau pentru altă poliţă. Nu putem opri un agent de asigurare sau un asistent în brokeraj să abordeze un potenţial client în baza faptului că persoanei respective i-am încheiat eu cândva o poliţă de asigurare. Pretinzând dreptul asupra unei persoane ca fiind „clientul meu” se încalcă legislaţia cu privire la libera circulaţie a serviciilor şi a dreptului consumatorului. Trebuie să lăsăm clientul să spună „sunt clientul lui …..” nu să pretindem noi acest drept asupra lui. Sunt multe motive pentru care un client la un moment dat nu mai doreşte să fie „ clientul meu”. Fiecare trebuie să se gândească la aceste motive şi să facă în aşa fel încât „clientul meu” să nu aibă motive să nu mai fie „clientul meu”. Sunt şi foarte multe motive pentru care un client să spună „sunt clientul lui ….”. Trebuie să ştii să-i dai clientului aceste motive şi va spune „sunt clientul lui …”. Nu degeaba se vorbeşte de servisarea clientului. Dacă un asistent în brokeraj din altă societate sau un agent de la o societate de asigurare a ştiut să aducă de partea lui un „client” al vostru, cine este de vină ? Eu nici într-un caz, doar dacă în cauză a fost „clientul meu”. Pe cine daţi vina ?
În Campion Broker fiecare are afacerea lui şi interesul de a câştiga cât mai mulţi lei. Asta este motivul pentru care suntem aici. Cel puţin eu de asta am venit în Campion Broker. Eu în acelaşi timp investesc timp şi bani în mijloace şi metode pentru a-mi dezvolta afacerea şi implicit pentru a câştiga cât mai mulţi bani. Fiecare e liber să hotărască cât timp şi ce resurse materiale e dispus să aloce acestei afaceri.
Având în vedere cele de mai sus nu mai vreau să aud expresia „mi-ai furat clientul”. Dacă o persoană pe care voi o numiţi „clientul meu” ajunge la mine să-i închei o poliţă, în nici un caz nu eu sunt de vină. Şi e valabil şi invers. Pe mine nu o să mă auziţi nici o dată să vă reproşez că mi-aţi „furat clientul”. Dacă s-a întâmplat asta înseamnă că i-am dat motive clientului să nu mai fie „clientul meu”. Şi în loc să reproşez cuiva acest lucru voi reflecta aspra greşelilor pe care le-am făcut astfel încât să nu se mai repete.